Deputatul social-democrat de Buzău Marian Ghiveciu este în deplină consonanţă cu colegii săi din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în ceea ce priveşte necesitatea adoptării unei legi care să permită cultivarea unor plante modificate genetic, dar şi asupra necesităţii instituirii unor reguli care să oblige hipermarketurile să nu funcţioneze în zilele de duminică. Însă, în ceea ce priveşte primul subiect, opinia sa diferă de cea a şefului său direct pe linie de partid, senatorul Ion Vasile, preşedintele Comisiei pentru sănătate publică.

Deputatul Marian Ghiveciu a subliniat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, faptul că însuşi comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat că micii producători agricoli trebuie încurajaţi, fapt care se poate realiza, conform sursei citate, prin pieţele de duminică, care s-ar putea organiza odată cu punerea în practică a controversatei măsuri legate de hipermarketuri. „Reprezentanţii acestora susţin că măsura închiderii lor duminica ar încuraja piaţa neagră, pe samsari. Or, aceasta nu este treaba noastră, ci a Poliţiei, care este în măsură să verifice dacă cei care vând în pieţe au certificate de producător în regulă, care le reflectă statutul”.

„Laptele de vacă rămâne acelaşi”

În ceea ce priveşte legiferarea cultivării anumitor plante modificate genetic, deputatul Marian Ghiveciu spune că este de acord cu proiectul legislativ respectiv, a cărui adoptate şi aplicare trebuie însoţite de o campanie de informare a populaţiei: „Oamenii trebuie să afle că laptele de vacă rămâne acelaşi, că asemenea organisme modificate genetic, precum soia, se cultivă în ţări din Europa şi în Statele Unite ale Americii”.

Ceva mai sceptic faţă de perspectiva legalizării, în România, a cultivării organismelor modificate genetic, s-a arătat liderul organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat, medicul Ion Vasile, preşedintele Comisiei pentru sănătate publică a Senatului: „Personal, am reţineri legate de aceste produse. Când ne vor explica cei din Statele Unite ale Americii ce se întâmplă cu obezitatea, când vom avea o bază ştiinţifică pusă la punct, atunci vom mai vorbi despre acest subiect”.

Călin BOSTAN

Deputatul democrat-liberal buzoian Valeriu Alecu, membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a camerei inferioare a Parlamentului, susţine că este adeptul iniţiativei conform căreia hipermarketurile să fie închise duminica, dându-se, astfel, posibilitatea producătorilor români de produse agricole să-şi vândă marfa în pieţe, fără a fi concurate de preţurile mici practicate de retaileri.

Deputatul pedelist spune că membrii comisiei din care face parte au avut consultări cu reprezentanţii marilor lanţuri de hipermarketuri, care, bineînţeles, se opun iniţiativei, deşi modelul respectiv este aplicat cu succes în ţări ale Uniunii Europene, precum Austria ori Germania. „L-am întrebat pe reprezentantul Carrefour România, care este francez, care este situaţia în Franţa cu aceste mari magazine. Ne-a răspuns că şi acolo sunt închise supermarketurile duminica, dar că francezii sunt un… popor profund religios! Bineînţeles, primii avocaţi ai retailerilor au fost procesatorii, care au susţinut că o asemenea iniţiativă le-ar scădea şi lor vânzările. S-au mai invocat, drept victime colaterale, şi marile malluri, care nu au doar magazine cu profil alimentar, ci şi altele”, a declarat, luni, deputatul Valeriu Alecu, în cadrul unei conferinţe de presă.

O formă de protecţie socială a angajaţilor

Pe de altă parte, afirmă sursa citată, dacă iniţiativa în cauză ar fi legiferată, s-ar pune întrebarea dacă administraţiile locale sunt pregătite să asigure organizarea de pieţe de duminică. „Mai mult, autorităţile locale, precum cele de la Buzău, au permis apariţia de malluri şi hipermarketuri în oraş – unde te duci să te aprovizionezi şi cu sacoşa -, nu în afară, unde să te duci doar cu maşina, aici apărând şi aspectul falimentării micilor magazine din oraş. Până la urmă, se pare că aplicarea acestei iniţiative va fi lăsate la latitudinea autorităţilor locale, dar este greu de de crezut că va fi pusă în practică. Aşa cum hipermarketurile au primit de la aceste autorităţi locale autorizaţii de construire în oraşe, este greu de crezut că aceleaşi autorităţi le vor impune să fie închise duminica. Pe de altă parte, închiderea acestor mari magazine duminica ar putea fi şi o formă de protecţie socială a angajaţilor lor, căci ei au lefuri oficiale mici, şi mai sunt plătiţi <în natură>, cu mărfuri aflate la limita expirării termenului de valabilitate, adică ceea ce în alte ţări se aruncă, pentru angajatul din România este foarte bun”, a mai afirmat deputatul pedelist Valeriu Alecu.

Călin BOSTAN

Secretarul executiv al Partidului Democrat Liberal, Elena Udrea, intenţionează să candideze pentru o funcţie de vicepreşedinte al acestei formaţuni politice la alegerile interne din acest an, a declarat aceasta, vineri, la Buzău, la o conferinţă de presă susţinută la sediul P.D.L. În legătură cu decizia, adoptată de Consiliul Naţional de Coordonare, privind modalitatea de vot în cadrul Convenţiei Naţionale, sursa citată a mai specificat faptul că votul pe liste este o tradiţie în interiorul Partidului Democrat Liberal.

La acelaşi aspect a făcut referire, cu aceeaşi ocazie, şi liderul democrat-liberal buzoian, deputatul Cezar Preda, care a afirmat că, în momentul în care preşedintele Traian Băsescu şi-a spus părerea despre viaţa politică românească – şi despre P.D.L. în mod particular – a fost luat prin surprindere de faptul că „s-a înţeles altceva din semnificaţia votului din Consiliul Naţional de Coordonare, un punct de vedere care, însă, poate fi oricând discutat şi analizat”. Şeful statului a spus, luni seară, la B1 TV, că felul în care vor fi organizate alegerile interne în P.D.L. va duce la bolşevizarea partidului, Băsescu criticând introducerea de către partid a listei închise de patru prim-vicepreşedinţi.

“Ce să vă spun decât că m-a pus pe gânduri şi pe mine preşedintele, pentru că şi eu mă consider parte la această decizie a partidului. Nu pot să mă desolidarizez de o decizie a partidului. Am participat, aşa s-a votat. E drept că societatea noastră, care trece de la votul pe listă la votul uninominal, are, în corespondentul în partide, o involuţie, aşa cum a fost la P.N.L., ceea ce am criticat, şi preşedintele pe bună dreptate vede o involuţie în această chestiune”, a declarat Cezar Preda.

Şi Preda candidează pentru o funcţie de vicepreşedinte P.D.L.

Deputatul Cezar Preda preciza, marţea trecută, că în cadrul Convenţiei Naţionale, va candida pentru un nou mandat, şi a precizat că, după ce noul preşedinte al partidului îşi va forma echipa, se va vedea dacă acest mod de organizare a alegerilor a fost un lucru bun sau nu: “Eu, oricum, mi-am propus ca la această Convenţie Naţională să candidez şi eu pentru un post de vicepreşedinte şi, dacă partidul îmi acordă încrederea, voi ieşi. Dar asta este pe votul uninominal. În rest, cum îşi face preşedintele Boc, ca şi candidat, echipa de patru prim-vicepreşedinţi, rămâne de văzut dacă e o involuţie sau o evoluţie”, a mai spus Cezar Preda. De asemenea, el a mai susţinut că, tehnic, este posibilă o schimbare a modalităţii de vot în cadrul Convenţiei Naţionale, însă nu există timpul real pentru acest lucru.

Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al P.S.D., susţine că Traian Băsescu ar încerca să scape de premierul Emil Boc, prin adoptarea rapidă a Legii lustraţiei. Năstase consideră că Emil Boc ar fi primul vizat de această lege, din cauza carnetului său de utecist.

“Roberta Anastase a promis public, nu de mult timp, că Legea lustraţiei ar urma să fie aprobată foarte rapid de Parlament (…) O astfel de lege l-ar pune în postura de <lustrabil-şef> pe nimeni altul decât pe Emil Boc, preşedintele de pe hârtie al P.D.-L. şi premierul de hârtie al Guvernului României”, scrie Adrian Năstase, pe blogul sau, nastase.wordpress.com.

“Da, la ora aceasta, Emil Boc este personajul cu cea mai înaltă funcţie în stat, care a deţinut funcţii în cadrul Tineretului Comunist”, spune Adrian Năstase, precizând că premierul a fost pus în funcţie pentru a fi “executant şi încasator”.

“Este evident, însă, că Emil Boc nu mai rezistă mult în postura de scut, iar loviturile încep să treacă prin el şi să fie resimţite de cel care ţine scutul. Dar un scut care te-a servit atâţia ani nu poate să fie aruncat în văzul lumii, tocmai de tine. Aşa că inventezi un pretext pentru a-l înlocui cu altul. Şi ce alt pretext mai bun poţi găsi decât pensionarea prin lege a celor care şi-au oferit serviciile la cel puţin doi stăpâni”, explică Adrian Năstase, încheiindu-şi postarea pe blog pe un ton sentenţios: “Un lucru îmi este, însă, clar. Băsescu vrea să scape de Boc”.

Boc: “Nu am deţinut nicio funcţie de conducere în U.T.C.”

Premierul Emil Boc a reacţionat la declaraţia făcută de preşedintele Consiliului Naţional al P.S.D. “Am fost şi voi fi un susţinător al Legii lustraţiei şi mă alătur celor care sprijină adoptarea şi aplicarea ei. În 1989, aveam 23 de ani, eram student şi nu am deţinut nicio funcţie în structurile de conducere ale tineretului comunist, care să fie vizată de legea lustraţiei astfel încât aplicarea acesteia să-mi creeze o problemă, aşa cum încearcă unii să acrediteze. Nu am deţinut niciodată niciun fel de funcţie de conducere la nivelul U.T.C. în judeţul Cluj şi nici pe cea de preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, filiala Cluj”, se arată în comunicat remis presei din partea primului ministru Emil Boc.

Mai mult, premierul spune în acelaşi comunicat că “în calitate de student nu am beneficiat de privilegii comuniste, nu am avut la dispoziţie în anii studenţiei vreun apartament din căminele studenţeşti, birouri sau camere speciale, idei acreditate în mod tendenţios de unele publicaţii”.

Înlocuirea celor patru consilieri judeţeni P.S.D. excluşi din partid şi preconizata apariţie, pe plan local, a organizaţiei noului partid format în jurul parlamentarilor independenţi, nu par să afecteze, cel puţin la nivel declarativ, „gentlemen agreement”-ul dintre liderii buzoieni ai Partidului Democrat Liberal, deputatul Cezar Preda, şi Partidului Naţional Liberal, senatorul Cristinel Bîgiu. Este vorba despre înţelegerea cu privire la colaborarea, la nivelul Consiliului Judeţean, dintre cele două formaţiuni politice, colaborare ce se va extinde şi prin plasarea unor penelişti în funcţii de conducere ale unor servicii deconcentrate ale misterelor.

Deputatul Cezar Preda a afirmat, vineri, la o conferinţă de presă, faptul că voturile de la ultima şedinţă de Consiliu Judeţean, de joia trecută, au fost consecinţa analizei comune a consilierilor P.D.L. şi P.N.L., preocuparea comună fiind aceea ca preşedintele instituţiei să nu mai aibă la îndemână fonduri pe care să le poată utiliza în mod discreţionar. În ceea ce priveşte zvonurile conform cărora reprezentanţii locali ai Uniunii Naţionale pentru Progresul României ar fi ridicat pretenţii la posturi de directori ai unor servicii deconcentrate ale ministerelor, deputatul Cezar Preda a declarat: „Nu s-a negociat nimic pe plan local. Dacă negocierile la nivel central – premier ori conducerea centrală a partidului – ne vom conforma deciziei. Deşi este o dovadă clară de oportunism aceea că mă fac independent, ca să obţin două-trei posturi pentru oameni daţi afară din alte partide”.

La rândul său, senatorul liberal Cristinel Bîgiu, preşedintele P.N.L. Buzău, a spus că, din punctul său de vedere, nu se va schimba nimic în raportul de forţe din Consiliul Judeţean odată cu înlocuirea celor patru pesedişti excluşi din partid: „În Consiliul Judeţean nu s-a produs nicio schimbare, nicio modificare. Partidul Social Democrat are acelaşi număr de consilieri, nu s-a schimbat nimic”.

Comitetul Executiv Naţional al P.N.L. nu a luat, luni, în discuţie viitoarea alianţă, pe plan local, dintre Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat-Liberal, având ca scop declarat colaborarea celor două formaţiuni politice la nivelul Consiliului Judeţean, şi având ca obiectiv imediat împărţirea, în mod echitabil,  a bugetului judeţului, către toate unităţile administrativ-teritoriale buzoiene. De altfel, imediat după lansarea acestei idei de către liderul democrat-liberal, deputatul Cezar Preda, preşedintele P.N.L. Buzău, senatorul Cristinel Bîgiu, declara că o înţelegere la acest nivel nu necesită acordul conducerii centrale, organizaţiile din teritoriu având libertatea de a-şi face politica de alianţe.

Un prim pas către funcţionarea alianţei, la nivel local, dintre P.D.-L. şi P.N.L., a fost făcut la şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean, de vinerea trecută, când consilierii celor două formaţiuni politice au blocat adoptarea bugetului, buget pe care nu l-au considerat a îndeplini cerinţele sus-enunţate.

Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, atât preşedintele P.S.D. Buzău, senatorul Ion Vasile, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Mocanu, şi-au exprimat, chiar dacă într-un mod voalat, îndoiala că această alianţă este parafată şi că va funcţiona.

Numele noului vice al Consiliului Judeţean nu se cunoaşte încă

Preşedintele P.N.L. Buzău, senatorul Cristinel Bîgiu, ne-a reconfirmat, ieri, telefonic, faptul că „a bătut palma” cu deputatul Cezar Preda în vederea colaborării la nivelul Consiliului Judeţean. El spune că, în fapt, între cei doi lideri există un gentleman agreement, neparafat, însă, printr-un document scris, şi, adăugăm noi, nestropit cu aghiazmă şi neîntărit cu jurăminte cu mâna pe Biblie. „Există o înţelegere verbală pentru colaborare pe plan local, care include şi modul în care cele două partide se vor comporta unul faţă de celălalt”, a spus Cristinel Bîgiu, care a mai afirmat că, pe moment, nu s-a luat nicio decizie legată de persoana care, în virtutea înţelegerii, îi va lua locul social-democratului Ştefan David în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. „Hotărârea va fi luată în forul de conducere al organizaţiei judeţene, până la următoarea şedinţă a Consiliului (miercuri, 24 februarie, ora 9,00, n.r.)”, a mai spus senatorul Bîgiu.

Călin BOSTAN

„Una dintre cele mai serioase, poate cea mai serioasă şi productivă reuniune din ultimii ani, o dezbatere aplicată legată de modernizarea partidului. Căci nu va fi vorba despre o reformă a partidului, ci de modernizare”, în acest mod a caracterizat liderul organizaţiei judeţene a P.D.-L., deputatul Cezar Preda, reuniunea partidului, de sâmbătă, de la Poiana Braşov. Aceeaşi sursă a mai spus că problemele discutate s-au referit la convocarea Congresului şi a Convenţiei Naţionale, modalităţile efective de realizare a acestei modernizări şi felul în care comisia pentru modificarea statutului va reuşi să stabilească un calendar optim pentru definirea doctrinară, organizarea partidului, stabilirea numelui şi siglei. „Nu se poate preciza când vor avea loc aceste alegeri, însă Partidul Democrat-Liberal nu are nicio reticenţă în a se înnoi”, a spus deputatul pedelist.

„Până în acest moment, la întâlnirea de la Poiana Braşov s-au conturat câteva chestiuni clare. Pe viitor, aşa cum a rezultat din discuţiile de sâmbătă, cel mai important organism de decizie al partidului va fi Colegiul Director. S-au clarificat şi priorităţile legislative ale partidului, respectiv actele normative care se pliază pe promisiunile din campaniile electorale, pentru parlamentare şi pentru prezidenţiale. Printre acestea, reformarea instituţiilor statului, în primul rând a parlamentului, bineînţeles prin modernizarea instituţiei”, a declarat deputatul Cezar Preda.

„Mă simt bine în partid”

În ceea ce priveşte chestiunea doctrinară, sursa citată afirmă că, din punctul său de vedere, P.D.-L. este un partid care ar trebui să aibă doctrina pe o pagină. „Nu mă voi implica personal în această chestiune, statut, program, siglă, pentru că nu sunt specialist. Şi mai ales că mă simt bine în acest partid, aşa cum mă simţeam când se numea Partidul Democrat şi cum mă voi simţi dacă se va schimba numele”, susţine Cezar Preda.

Călin BOSTAN

Preşedintele P.D.-L. Buzău, deputatul Cezar Preda, şi secretarul general al organizaţiei, Ion Popescu, care este şi liderul consilierilor judeţeni democrat-liberali, au explicat, ieri, într-o conferinţă de presă, votul negativ dat, în Consiliul Judeţean, proiectelor de hotărâre privind constatarea încetării mandatelor celor patru colegi pesedişti – Gabriel Baciu, Dumitru Dobrică, Cornel Pitiş şi Emanoil Neagu – excluşi din partid în septembrie anul trecut, măsură certificată, la începutul lunii ianuarie, prin decizie a Biroului Permanent Naţional al P.S.D.

„Votul pe care consilerii P.D.-L. l-au dat, la solicitarea P.S.D., nu a fost un vot menit să permită unor consilieri judeţeni să rămână în funcţie fără acordul partidului lor. Dacă Partidul Social-Democrat avea, în spatele solicitării respective, şi toate documentele care să dovedească temeinicia ei – respectiv excluderea din partid a celor patru -, toţi consilierii P.D.-L. ar fi votat pentru. Dacă senatorul Ion Vasile nu se grăbea şi aştepta să intre în posesia acelor documente, s-ar fi votat, cu siguranţă, pentru, căci, peste un timp, ar putea fi pus şi P.D.-L. în aceeaşi situaţie”, a precizat deputatul Cezar Preda. El a mai precizat, în legătură cu subiectul respectiv, că avem de-a face cu o lacună legislativă, instituită ca şi cutumă, de a se supune la vot asemenea hotărâri, care ar trebui să se limteze doar la a se constata, de către cel în drept să o facă – primar ori preşedinte de consiliu judeţean – îndeplinirea condiţiilor pentru aceste stări de fapt.

La rândul său, secretarul general al organizaţiei judeţene P.D.-L., Ion Popescu, şi-a nuanţat declaraţia făcută joi, după şedinţa de Consiliu Judeţean – când a susţinut că „sunt alte probleme mult mai importante acum, precum discutarea şi votarea bugetului judeţean, nu să umblăm la componenţa Consiliului” – şi a precizat: „Dacă noi am fi votat, joi, pentru, iar săptămâna viitoare ar fi venit un verdict din partea Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală a P.S.D. cum că acele sancţiuni sunt anulate, nu ar fi corect din partea noastră. Dacă vor veni acele documente cu aceeaşi rezoluţie, vom vota pentru”.

· Deputatul P.D.-L. Valeriu Alecu susţine că sumele respective vor sosi înainte de rectificarea bugetară

Amendamentul, propus de Comisiile pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice ale Senatului şi Camerei Deputaţilor – privind alocarea, prin bugetul de stat, a sumei necesare acordării de ajutoare de stat pentru agricultură, a căzut, până la urmă, cu brio, în urma votului plenului Camerelor reunite ale Parlamentului, de joia trecută, în ciuda avizului favorabil primit în comisiile de buget-finanţe. Parlamentarii democrat-liberali au votat, la indicaţia conducerii centrale, împotriva acestui amendament, cu excepţia parlamentarilor care fac parte din comisiile care l-au iniţiat şi care s-au abţinut.

Deputatul buzoian democrat-liberal Valeriu Alecu, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ne declara că amenadamentul în cauză s-a lovit, iniţial, de opoziţia Ministerului Finanţelor, care a susţinut că banii necesari vor ajunge la Ministerul Agriculturii doar la prima rectificare bugetară, după negocierile cu Comisia Europeană, care ar fi urmat să dea verde statului român pentru continuarea acordării acestor ajutoare pentru agricultură. Ulterior, Finanţele au revenit, dându-şi acordul pentru deblocarea sumei şi includerea ei în buget, însă votul Parlamentului a întors amendamentul de unde plecase: banii, după negocieri! Numai că, ne-a precizat deputatul Valeriu Alecu, nu mai este nevoie să se aştepte rectificarea bugetară pentru a primi banii, semn că Ministerul Finanţelor ştie precis formula prin care va aloca aceşti bani.

550 beneficiari pentru 200 milioane euro

Amendamentul – care privea suplimentarea bugetului la Agricultură cu 2,1 miliarde lei, bani care ar fi facilitat o stimulare a dezvoltării acestui sector important al economiei,- a fost respins de parlamentari cu toate că, în aceeaşi zi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost anunţat că a primit aviz favorabil din partea Comisiei Europene privind acordarea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole. Decizia Comisiei Europene intervine în urma demersurilor întreprinse de Autoritatea de Management pentru Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, care a notificat Comisia cu privire la schema de ajutor de stat, parte a Măsurii 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” din cadrul acestui program.

Numărul estimat de beneficiari ai acestui tip de sprijin se ridică la aproximativ 550 de întreprinderi, respectiv microîntreprinderi, IMM-uri, iar valoarea totală a bugetului planificat pentru schemă se ridică la suma de 200 de milioane de euro.

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2010, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are prevăzută suma de 5,436 miliarde lei pentru acest an, de la bugetul de stat, la care se mai adaugă 3,65 miliarde lei proveniţi din fonduri externe nerambursabile şi din credite externe. Subvenţiile acordate în agricultură totalizează 2,026 miliarde lei, în scădere cu 25,6 la sută faţă bugetul din 2009, peste 1,78 miliarde lei reprezentând suma alocată efectiv pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Comparativ cu 2008, această componentă a înregistrat o scădere cu aproape 26 la sută.

Călin BOSTAN