Într-o perioadă acută de criză financiară, mai există şi buzoieni fericiţi, asta dacă ne referim la administratorul unei societăţi comerciale care în doi ani şi-a umplut buzunarele cu peste 70 de miliarde de lei vechi, prejudiciind bugetul de stat, prin neplata taxelor şi impozitelor, cu o sumă asemănătoare. Cazul a fost prezentat de către Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare, care a mai precizat că, pentru “clipele de fericire”, buzoianul va da cu subsemnatul la DNA.

În urma unor verificări încrucişate la un agent economic din judeţul Buzău care a vândut în perioada 2007 – 2009  altor două firme din Buzău şi Bucureşti, urmărite penal de DNA, cereale, respectiv grâu, orz şi rapiţă, s-a constatat un venit de 70 de miliarde de lei vechi, neînregistrat în contabilitate. În perioada respectivă, din cauza nedepunerii declaraţiilor fiscale la timp, Direcţia de Finanţe a declarat societatea ca fiind inactivă începând cu luna februarie a anului 2009. Cu toate acestea, buzoianul a continuat să comercializeze cereale, înregistrând ca profit 35 de miliarde de lei, reprezentând jumătate din totalul obţinut în cei doi ani. La o verificare amănunţită s-a descoperit că administratorul nu figura ca fiind angajat cu contract individual de muncă. Cu toate acestea, a ridicat de la mai multe instituţii bancare suma de 67 de miliarde de lei, pe motivul plăţii salariaţilor. Nu a plătit impozitele pe salarii, astfel încât organul fiscal a mai calculat datorii de încă 28 de miliarde de lei vechi.

Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare, a subliniat că buzoianul a prejudiciat statul prin neplata TVA, impozitului pe venit şi salarii în cuantum de 58 de miliarde de lei vechi. Pentru că suma depăşeşte un milion de euro, cazul va fi preluat şi cercetat de către DNA. Anchete paralele vor desfăşura şi Direcţia de Finanţe, pentru reîntregirea prejudiciului prin calcularea de penalităţi, dar şi Inspectoratul Teritorial de Muncă, fiind vorba despre neplata unor impozite pe salariu şi muncă la negru.

Florin Zafiu

Studiu de caz a devenit şi un râmnicean, Saven Peter, judecat pentru stopaj la sursă şi folosire cu rea-credinţă a creditelor societăţii

Potrivit unui comunicat primit din partea Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Presa, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Fundaţia Germană pentru Cooperare Judiciară Internaţională a organizat, recent, seminarii de pregătire profesională adresate procurorilor, judecătorilor, ofiţerilor de poliţie, comisarilor Gărzii Financiare, în scopul întăririi capacităţii operaţionale a instituţiilor de aplicare a legii din România în lupta împotriva criminalităţii economico-financiare. Colaborarea internaţională într-un domeniu extrem de fierbinte, care trimite la economia subterană şi ofensiva declanşată împotriva acesteia pe toate fronturile, s-a concretizat în documentaţia prezentată de experţii români şi germani la final, valorificată prin realizarea unui „Manual practic de anchetă”. Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul programului Phare şi a avut ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor judiciare competente cu standardele europene şi internaţionale de aplicare a instrumentelor şi metodelor juridice, dar şi un schimb de experienţă îmbunătăţit, între factorii implicaţi în „riposta contra criminalităţii economico-financiare”. În esenţă, s-a concluzionat că fenomenul criminalităţii economico-financiare impune identificarea unor metodologii riguroase de ripostă, circumscrise preocupărilor Ministerului Public şi care reprezintă una din priorităţile activităţii şi în anul 2010.

Printre studiile de caz, referitor la activitatea desfăşurată de procurori în instrumentarea unor infracţiuni de criminalitate economico-financiară, este prezentat exemplificativ un dosar aflat pe rolul Judecătoria Rm. Sărat, în care s-a dispus prin rechizitoriu trimiterea în judecată a inculpatului Saven Peter, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de stopaj la sursă şi folosire cu rea-credinţă a creditelor societăţii. Urmare probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale, a reieşit faptul că, inculpatul, în calitate de administrator al unei societăţi, a reţinut de la angajaţi dar nu a virat la bugetul consolidat al statului impozitul pe salarii, CAS asiguraţi, contribuţia pentru şomaj şi cea pentru sănătate. Inculpatul a folosit cu rea-credinţă banii societăţii în alte scopuri şi nu achitat suma de 106.518 lei, deoarece s-a aflat în imposibilitatea de a-şi mai plăti atât stopajul la sursă, cât şi alte datorii (TVA, impozit pe venituri micoîntreprinderi, CAS angajator etc.). Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Rm. Sărat.

•Au fost constatate 13 infracţiuni şi 95 de contravenţii, valoarea amenzilor fiind de peste 99.000 de lei

În cadrul unei operaţiuni de amploare, cu participarea ofiţerilor Serviciilor de Investigare a Fraudelor şi Rutier ale poliţiei judeţene, în colaborare cu reprezentanţi ai Gărzii Financiare şi inspectori din cadrul Primăriei Rm. Sărat, au fost efectuate acţiuni pe linia prevenirii şi combaterii activităţilor comerciale ilicite în domeniul transporturilor. Verificările au vizat 98 de persoane fizice şi societăţi comerciale, ce au ca obiect de activitate efectuarea de transporturi rutiere de mărfuri şi persoane, urmare controalelor fiind probate 13 infracţiuni (opt la Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, patru infracţiuni de delapidare şi una de înşelăciune). Totodată, s-au constatat şi 95 de contravenţii, dintre care 33 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, 32 referitor la protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 20 privind circulaţia pe drumurile publice, 9 la Legea contabilităţii şi una în domeniul transporturilor rutiere. Valoarea totală a amenzilor aplicate a fost de 99.600 de lei. De asemenea, au fost confiscate bunuri în valoare totală de 6.834 de lei.

Printre cazurile constatate, trebuie consemnat dosarul penal întocmit pe numele unui tânăr în vârstă de 27 de ani, administrator al unei societăţi comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi delapidare. Acestuia i se impută că, în perioada 2008-2009, nu a evidenţiat în contabilitate toate veniturile realizate din activitatea de testare şi analize tehnice a autovehiculelor, sustrăgându-se în acest fel de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului consolidat al statului. De fapt, s-au efectuat inspecţii tehnice la aproximativ 15.000 de autovehicule din categoriile a II-a şi a III-a la punctul de lucru din municipiul Buzău al societăţii respective, activităţi ce au fost implementate on-line în sistemul „S.I.R.A.R.”, însă pentru aproximativ 7.000 de autovehicule nu au fost emise documente legale de încasare a sumelor de bani aferente prestaţiilor, suma de aproximativ 700.000 de lei nefiind evidenţiată în contabilitate. Administratorul este suspectat că a folosit în interes personal banii respectivi, poliţiştii de investigare a fraudelor continuând cercetările, iar prejudiciul cauzat urmând a fi stabilit de specialiştii Gărzii Financiare.

Florin Zafiu

Lunar, comisarii Gărzii Financiare Buzău confiscă de la zeci până la sute de milioane de lei vechi, sume necontabilizate de către societăţile comerciale în registrul de casă. Astfel, aparatele de marcat fiscal devin adevărate buzunare goale din care abia dacă bugetul poate strânge un sfert din întreaga sumă ce ar fi trebuit colectată ca urmare a aplicării taxelor şi impozitelor aferente. Cele mai multe abateri sunt înregistrate în domeniul comerţului cu amenuntul unde activitatea se desfăşoară haotic de multe ori fără nicio legătură cu normele legale.

Ordonanţa de Urgenţă 28/1999 referitoare la obligativitatea utilizării aparatelor de marcat fiscal, precizează Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare Buzău, este cel mai des încălcat normativ care ulterior generează evaziune fiscală. De curând, comisarii au primit directive clare vizavi de comerţul cu amănuntul. Astfel autorităţile vor avea în vedere verificarea dotării operatorilor economici cu aparate de marcat fiscal, a registrului de casă, a sumelor de bani dar şi fiscalizarea casei. Sancţiunile contravenţionale pentru lipsa unei case de marcat poate ajunge de la 10 la 100 milioane de lei vechi. Amenda este exemplară şi pentru cazurile în care, spre exemplu, agentul economic este găsit cu o sumă de bani mai mare decât cea înregistrată în casă. Lunar, precizează directorul Voicu, comisarii confiscă zeci de milioane de lei vechi, sume de bani neînregistrate. O altă consecinţă a nerespectării legilor, pe lângă amenzi, este întreruperea activităţi pe termen nelimitat. Astfel, zeci de firme sunt obligate să tragă obloanele până la intrarea în legalitate.

Florin Zafiu

În urma verificărilor efectuate de către comisarii Gărzii Financiare Buzău, de la începutul anului până în prezent au fost aplicate 180 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală fiind de peste 2,6 miliarde lei vechi. Evaziunea fiscală a fost principala infracţiune de care s-au făcut vinovaţi unii dintre administratorii firmelor buzoiene. Nici mai mult nici mai puţin de 250 miliarde de lei vechi au fost sustrase de la bugetul de stat, prin neplata taxelor şi impozitelor. Ca  urmare a acestor constatări, au fost întocmite 19  dosare, cu patru mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, având la bază peste 150 de fapte de natură penală.

Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare Buzău, a afirmat că, în urma acţiunilor de control, au fost confiscate 12500 de pachete de ţigări fie netimbrate, fie cu timbre false, dar şi 300 litri de băuturi alcoolice, recipientele nefiind marcate corespunzător.

Florin Zafiu

Evaziune cu cupa

Ţepele bancare sunt asociate din ce în ce mai des fenomenului de evaziune fiscală, fiind înregistrate de obicei prejudicii însemnate. Vigilenţa unor astfel de istituţii în unele cazuri nu concordă cu metodele evazioniştilor, care ajung în scurt timp să pună mâna pe sume imense de bani, fără a plăti datoriile către bugetul de stat. Aşa s-a întâmplat şi în cazul a doi buzoieni, care au delapidat câteva milioane de euro, după ce au tras în piept o bancă şi firme de leasing.

Comisarii Gărzii Financiare Buzău au ajuns în timpul verificărilor la o societate comercială al cărei sediul social oficial se afla pe raza judeţului, dar prin adresa de corespondenţă şi cele două conturi bancare deschise îşi desfăşura activitatea în Capitală. Administratorii firmei erau doi buzoieni, care pe parcursul anului 2006 au cesionat-o către doi irakieni, ce ulterior au părăsit ţara. În consecinţă, administrarea societăţii a picat tot pe mâna celor doi buzoieni, care în perioada 2006 – 2008 încheie cu două firme de leasing din Bucureşti contracte pentru achiziţionarea a 50 de utilaje de construcţii. Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare, precizează că în urma unor controale respectivii administratori deţineau doar două utilaje ale căror serii de motor înregistrate în documente corespundeau unora din Germania. În concluzie, nu a fost achiziţionat niciun utilaj din cele 50. După ce plătesc la leasing două rate în avans, retrag din bancă 152 miliarde de lei, având în vedere domeniul de activitate, pe care îi însuşesc în scop propriu. Astfel, fără a achiziţiona utilajele respective, cei doi buzoieni reuşesc să obţină finanţarea, pe care o delapidează. Mai mult decât atât, din veniturile realizate de firma respectivă având ca domeniu de activitate recuperarea şi reciclarea deşeurilor metalice, în perioada respectivă nu se virează către bugetul de stat 71 miliarde de lei vechi, însemnând TVA şi impozit pe profit. În consecinţă, prin metodele respective, cei doi evazionişti au reuşit să strângă 6 milioane de euro, două fiind considerate prejudiciu la bugetul de stat, iar diferenţa delapidare. Dosarul soluţionat de Garda Financiară a fost înaintat D.N.A. în vederea continuării cercetărilor.

Florin Zafiu

Directorul coordonator  al Gărzii Financiare Buzău, Cristi Voicu, a prezentat raportul de activitate al instituţiei pe perioada lunii ianuarie. Amenzile aplicate, la care se adaugă sumele sustrase de la plata către bugetul de stat, arieratele încasate şi sumele confiscate s-au apropiat de 180 de miliarde de lei vechi. Cea mai mare parte din suma respectivă a reprezentat prejudicii, în urma cărora au fost întocmite mai multe dosare penale.

În urma verificărilor efectuate de către comisarii Gărzii Financiare Buzău, de la începutul anului până în prezent au fost aplicate 83 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală fiind de peste un miliard de lei vechi. Evaziunea fiscală a fost principala infracţiune de care s-au făcut vinovaţi unii dintre administratorii firmelor buzoiene. Nici mai mult nici mai puţin de 173 miliarde de lei vechi au fost sustrase de la bugetul de stat, prin neplata taxelor şi impozitelor. Ca  urmare a acestor constatări, au fost întocmite 11  dosare, având la bază peste 25 de fapte de natură penală.

Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare Buzău, a afirmat că, în urma acţiunilor de control, au fost confiscate bunuri şi sume de bani în valoare de încă 800 milioane lei vechi. Şeful instituţiei de control financiar – contabil aminteşte  faptul că, în perioada la care facem referire, peste 5 miliarde lei vechi au fost considerate de către comisari ca fiind sume delapidate.

Florin Zafiu

"Afaceri" de 100 de ani

Un analfabet a devenit miliardar după ce prin mai multe metode a prejudiciat bugetul consolidat al statului cu nici mai mult nici mai puţin de 170 de miliarde lei vechi. Evident, în spatele administratorului a stat o altă persoană, a cărei îndemânare în a ţepui statul a depăşit până la un anumit punct vigilenţa comisarilor Gărzii Financiare Buzău. Cazul este departe de a fi soluţionat, având în vedere că Direcţia Generală Anticorupţie a deschis un dosar de cercetare.

Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare Buzău, a precizat că, în perioada februarie – septembrie 2008, administratorul unei firme din judeţul Ilfov, având ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al deşeurilor metalice, cu puncte de lucru în judeţul Buzău, a comercializat utilaje de construcţii în valoare de 163 miliarde de lei vechi. La un control amănunţit s-a descoperit că vânzarea respectivă nu a fost urmată de plata taxelor şi impozitelor la bugetul de stat. Astfel, prin neplata TVA şi a impozitului pe profit, administratorul a prejudiciat statul cu 50 de miliarde de lei vechi. Nimic nou sub soare, evaziunea fiscală fiind una clasică.

Administratorul firmei respective este cel care a stârnit interesul comisarilor financiari. “Evazionistul” care a tras în piept statul era de fapt o persoană în vârstă de 100 de ani, cu o stare precară de sănătate şi analfabet. În urma cercetărilor efectuate şi cu sprijinul unor cabinete notariale a rezultat că respectivul bărbat a semnat actele, respectiv atât cel de căsătorie, proprietate cât şi pe cele necesare unui cetăţean, cu degetul. Amprenta i-a servit drept semnătură timp de 100 de ani şi în continuare recurge la această modalitate. Evident, comisarii au înţeles că este vorba despre un interpus, o persoană folosită fără a fi înştiinţată, prin care adevăratul administrator şi-a însuşit respectivele miliarde.

Verificările au continuat şi s-a ajuns la o persoană împuternicită, care a efectuat mai multe operaţiuni bancare, motivul fiind cel de a achiziţiona deşeuri metalice de la persoane fizice. Directorul Cristi Voicu aminteşte că respectivul a obţinut în acest fel suma de 150 de miliarde, 120 fiind sustrase fără a vira taxele şi impozitele la stat. În acest fel, administratorul de drept al firmei a prejudiciat bugetul de stat cu 170 de miliarde de lei vechi. S-ar spune că autorităţile au dat de urma interpuşilor, nu a creierului întregii operaţiuni. Cele 4 milioane de euro au fost ascunse în buzunar de cel care a efectuat operaţiunile bancare, respectiv acesta punând la cale întreaga “afacere”. Având în vedere că prejudiciul depăşeşte 1 milion de euro, Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis un dosar pentru continuarea cercetărilor şi stabilirea clară a sumei prejudiciate. Concomitent, Direcţia Generală a Finanţelor Publice calculează majorările şi penalizările aferente taxelor şi impozitelor neplătite, spre reîntregirea prejudiciului total.

Florin Zafiu

Cristi Voicu - Director coordonator Garda Financiară

Istoria a arătat că, de fiecare dată, în perioadele de criză financiară, economia subterană înfloreşte peste măsură, preponderent în domeniile de activitate unde fiscalitatea pune presiune pe comerciant, iar produsele sunt cotate la valori ridicate. Ca şi în perioadele precedente, criza nu şi-a schimbat năravul, fiind întocmai cu previziunile specialiştilor. Dacă, pe parcursul anului 2008, comisarii Gărzii Financiare s-au axat pe controale ale căror rezultate au fost aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, în 2009 au fost verificate societăţile economice cu comportamente fiscale dubioase, ai căror administratori au fost sancţionaţi, în cele din urmă, penal.

Peste 100 dosare penale

Comisarii Gărzii Financiare Buzău au întocmit pe parcursul anului 2009 peste 100 de dosare penale. Prejudiciile constatate pe durata acestui an oferă însă imaginea clară a ceea ce se numeşte evaziune fiscală şi economia la negru. Dacă pe parcursul anului 2008 bugetul de stat a fost prejudiciat de către anumite firme buzoiene cu 40 miliarde lei vechi, în 2009 suma a crescut cu aproape 2000%. Concret: au fost verificate 2159 de societăţi comerciale, la 1484 dintre aceastea depistându-se abateri. Au fost constatate ca sume sustrase de la plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat 820 de miliarde de lei, vechi fiind aplicate totodată 1214 amenzi în valoare de încă 22 miliarde lei. Pe lângă aceste sume, au fost confiscate bunuri estimate la valoarea de 7 miliarde lei.

Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare Buzău, vorbeşte despre un prejudiciu total estimat la valoarea de peste 850 miliarde lei vechi. Au fost întocmite 103 deosare penale, totodată fiind impusă măsura de suspendare a activităţii economice unui număr de 96 de firme. Celor 850 de miliarde prejudiciate se adaugă alte 500, constatate ca fiind sume delapidate.

Şi trandafirii sunt evazionişti

Cele mai interesante cazuri soluţionate de către Garda Financiară au făcut vâlvă atât în mass-media cât şi în cercul restrâns al specialiştilor care au fost surprinşi de fiecare dată de metodele eficace ale infractorilor prin care golesc “buzunarele” statului, şi aşa din ce în ce mai sărace. Anul trecut a început cum nu se putea mai “bine”. Cu “blestemul trandafirului”. În urma unui calcul estimativ, comisarii Gărzii Financiare Buzău au ajuns la concluzia că un agent economic din Buzău care comercializa flori nu a înregistrat un venit în valoare de peste 74 de miliarde de lei vechi, s-a sustras de la plata unui impozit pe profit de 7 miliarde de lei şi TVA de încă 14 miliarde. Persoanele care au “colaborat” în afacere au mai delapidat încă 58 de miliarde de lei vechi. În acest context a început Garda Financiară anul 2009. Economia subterană însă nu se rezumă doar la acest caz.

“300 de miliarde prejudiciu cu de toate” s-a numit un alt dosar din care a reieşit cum în judeţul Buzău se pot face bani uşor, dar ilegal. Trei societăţi comerciale din Buzău, care au realizat profit de pe urma unor exporturi de materiale, s-au ajutat de un operator economic din Capitală pentru a mai deduce din cheltuielile obligatorii către stat. Comercializând bitum, cereale şi motorină, dar fără să se achite de plăţi, administratorii au creat un prejudiciu de 73 miliarde lei vechi. De asemenea, au fost calculate şi impozitele pe venit şi asigurări sociale neplătite şi însuşite în sumă de aproape 75 de miliarde. 100 miliarde lei au fost încasate şi folosite în interes personal. Şi aici DNA s-a implicat activ în cercetarea cazului.

Afacerile ilegale cu combustibili au prins foarte bine unora din judeţul Buzău. În scurt timp se pot face bani frumoşi dar te poţi alege cu dosar penal tocmai din această cauză nu le recomandăm.

În perioada 24 iulie 2008 – 12 iulie 2009, Garda Financiară Buzău a desfăşurat controale inopinate şi încrucişate la două firme din Bucureşti având principal domeniu de activitate comerţul cu ridicata al combustibililor lichizi, solizi şi gazoşi şi produse derivate. Afacerea a fost destul de simplă. Comercializând motorină substituită, adică uleiuri în combinaţie cu white spirit – solvent organic lichid şi transparent – păcăleau clienţii, sustrăgându-se în acest fel şi de la plata accizelor, respectiva combinaţie nefiind supusă impozitării. Prejudiciul total estimat de către organele de control ajunge la peste 4.000.000 de euro – 170 miliarde de lei vechi – având în vedere că activitatea încrengăturii firmelor fantomă datează încă din anul 2006.

Iar anul 2009 s-a încheiat în acelaşi mod în care a şi început, respectiv cu prejudicii record aduse la bugetul de stat. Cu un prejudiciu estimat la peste 180 miliarde de lei vechi, sume fraudate prin intermediul aşa numitelor firme “fantomă”. Firmele care au orchestrat aceste manevre au operat în domeniul materialelor de construcţie şi au indus în eroare mai multe societăţi de leasing cu sume mari de bani, care au fost dirijate la parteneri fictivi, de obicei societăţi administrate în familie.

Dacă ne aşteptăm şi în acest an la situaţii asemănătoare? Da. Semnalele nu sunt îmbucurătoare. În continuare preţurile vor creşte, taxele şi impozitele se vor mări, iar unii dintre administratori vor căuta în continuare metode mai puţin ortodoxe pentru a se salva de la colaps, eludând implicit statul. Vorba românului… om trăi şi om vedea!

Florin Zafiu