Direcţia Generală a Finanţelor Publice Buzău, prin intermediul inspectorilor financiari, a încheiat în luna februarie 214 acţiuni de control, 152 vizând contribuabili persoane juridice. În urma respectivelor verificări, la bugetul administrat de către ANAF s-a reuşit atragerea a 2146 mii lei, de pe urma obligaţiilor financiare principale neachitate şi a accesoriilor stabilite, sancţiunilor contravenţionale, TVA fără drept de rambursare şi a sumelor confiscate.

Rodica Mocanu, directorul coordonator al DGFP Buzău, a precizat că obligaţiile fiscale stabilite suplimentar au avut ca principale cauze nerespectarea de către contribuabili a prevederilor legale care reglementează impozitele, taxele şi contribuţiile, înregistrându-se abateri precum influenţarea bazei de impozitare cu unele cheltuieli nedeductibile fiscal, neînregistrarea în contabilitate a tuturor veniturilor impozabile, stabilirea incorectă a bazei de impozitare şi înregistrarea eronată în evidenţa contabilă a unor dări către bugetul general consolidat.

Florin Zafiu

Depunerea cererii de rambursare

Cererea se depune electronic până cel târziu la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare, prin intermediul portalului ANAF. Perioada de rambursare este de maximum un an calendaristic şi de minimum 3 luni. Cererile pot însă viza o perioadă mai mică de 3 luni, în cazul în care aceasta reprezintă perioada rămasă până la sfârşitul anului. Pentru depunerea cererii este necesară semnătura electronică obţinută în baza unui certificat digital calificat. Conform listei de preferinţe a statelor membre, se vor ataşa copii de pe facturile de import în cazul în care baza de impozitare de pe o factură este de cel puţin 1.000 euro sau echivalentul în moneda naţională sau dacă baza este de cel puţin 250 de auro dacă factura se referă la combustibil. Formatul electronic al formularului “318 Cerere de rambursare a TVA pentru persoane impozabile stabilite în România” se obţine prin folosirea programului de asistenţă al ANAF de la adresa www.anaf.ro – “Declaraţii electronice”.

Florin Zafiu

Cristi Voicu - Director coordonator Garda Financiară

Istoria a arătat că, de fiecare dată, în perioadele de criză financiară, economia subterană înfloreşte peste măsură, preponderent în domeniile de activitate unde fiscalitatea pune presiune pe comerciant, iar produsele sunt cotate la valori ridicate. Ca şi în perioadele precedente, criza nu şi-a schimbat năravul, fiind întocmai cu previziunile specialiştilor. Dacă, pe parcursul anului 2008, comisarii Gărzii Financiare s-au axat pe controale ale căror rezultate au fost aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, în 2009 au fost verificate societăţile economice cu comportamente fiscale dubioase, ai căror administratori au fost sancţionaţi, în cele din urmă, penal.

Peste 100 dosare penale

Comisarii Gărzii Financiare Buzău au întocmit pe parcursul anului 2009 peste 100 de dosare penale. Prejudiciile constatate pe durata acestui an oferă însă imaginea clară a ceea ce se numeşte evaziune fiscală şi economia la negru. Dacă pe parcursul anului 2008 bugetul de stat a fost prejudiciat de către anumite firme buzoiene cu 40 miliarde lei vechi, în 2009 suma a crescut cu aproape 2000%. Concret: au fost verificate 2159 de societăţi comerciale, la 1484 dintre aceastea depistându-se abateri. Au fost constatate ca sume sustrase de la plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat 820 de miliarde de lei, vechi fiind aplicate totodată 1214 amenzi în valoare de încă 22 miliarde lei. Pe lângă aceste sume, au fost confiscate bunuri estimate la valoarea de 7 miliarde lei.

Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare Buzău, vorbeşte despre un prejudiciu total estimat la valoarea de peste 850 miliarde lei vechi. Au fost întocmite 103 deosare penale, totodată fiind impusă măsura de suspendare a activităţii economice unui număr de 96 de firme. Celor 850 de miliarde prejudiciate se adaugă alte 500, constatate ca fiind sume delapidate.

Şi trandafirii sunt evazionişti

Cele mai interesante cazuri soluţionate de către Garda Financiară au făcut vâlvă atât în mass-media cât şi în cercul restrâns al specialiştilor care au fost surprinşi de fiecare dată de metodele eficace ale infractorilor prin care golesc “buzunarele” statului, şi aşa din ce în ce mai sărace. Anul trecut a început cum nu se putea mai “bine”. Cu “blestemul trandafirului”. În urma unui calcul estimativ, comisarii Gărzii Financiare Buzău au ajuns la concluzia că un agent economic din Buzău care comercializa flori nu a înregistrat un venit în valoare de peste 74 de miliarde de lei vechi, s-a sustras de la plata unui impozit pe profit de 7 miliarde de lei şi TVA de încă 14 miliarde. Persoanele care au “colaborat” în afacere au mai delapidat încă 58 de miliarde de lei vechi. În acest context a început Garda Financiară anul 2009. Economia subterană însă nu se rezumă doar la acest caz.

“300 de miliarde prejudiciu cu de toate” s-a numit un alt dosar din care a reieşit cum în judeţul Buzău se pot face bani uşor, dar ilegal. Trei societăţi comerciale din Buzău, care au realizat profit de pe urma unor exporturi de materiale, s-au ajutat de un operator economic din Capitală pentru a mai deduce din cheltuielile obligatorii către stat. Comercializând bitum, cereale şi motorină, dar fără să se achite de plăţi, administratorii au creat un prejudiciu de 73 miliarde lei vechi. De asemenea, au fost calculate şi impozitele pe venit şi asigurări sociale neplătite şi însuşite în sumă de aproape 75 de miliarde. 100 miliarde lei au fost încasate şi folosite în interes personal. Şi aici DNA s-a implicat activ în cercetarea cazului.

Afacerile ilegale cu combustibili au prins foarte bine unora din judeţul Buzău. În scurt timp se pot face bani frumoşi dar te poţi alege cu dosar penal tocmai din această cauză nu le recomandăm.

În perioada 24 iulie 2008 – 12 iulie 2009, Garda Financiară Buzău a desfăşurat controale inopinate şi încrucişate la două firme din Bucureşti având principal domeniu de activitate comerţul cu ridicata al combustibililor lichizi, solizi şi gazoşi şi produse derivate. Afacerea a fost destul de simplă. Comercializând motorină substituită, adică uleiuri în combinaţie cu white spirit – solvent organic lichid şi transparent – păcăleau clienţii, sustrăgându-se în acest fel şi de la plata accizelor, respectiva combinaţie nefiind supusă impozitării. Prejudiciul total estimat de către organele de control ajunge la peste 4.000.000 de euro – 170 miliarde de lei vechi – având în vedere că activitatea încrengăturii firmelor fantomă datează încă din anul 2006.

Iar anul 2009 s-a încheiat în acelaşi mod în care a şi început, respectiv cu prejudicii record aduse la bugetul de stat. Cu un prejudiciu estimat la peste 180 miliarde de lei vechi, sume fraudate prin intermediul aşa numitelor firme “fantomă”. Firmele care au orchestrat aceste manevre au operat în domeniul materialelor de construcţie şi au indus în eroare mai multe societăţi de leasing cu sume mari de bani, care au fost dirijate la parteneri fictivi, de obicei societăţi administrate în familie.

Dacă ne aşteptăm şi în acest an la situaţii asemănătoare? Da. Semnalele nu sunt îmbucurătoare. În continuare preţurile vor creşte, taxele şi impozitele se vor mări, iar unii dintre administratori vor căuta în continuare metode mai puţin ortodoxe pentru a se salva de la colaps, eludând implicit statul. Vorba românului… om trăi şi om vedea!

Florin Zafiu

10% mai puţini bani de la căpşunari

* Spania şi Italia, aflate în recesiune, sunt responsabile pentru până la 90% din totalul banilor trimişi acasă de români

* Anul trecut, România a primit de la cei care lucrează în străinătate 8,7 miliarde de euro, aproape cât toate investiţiile străine directe făcute la noi în ţară

România a depins, în ultimii ani, din ce în ce mai mult de banii trimişi acasă de cei plecaţi să lucreze peste graniţă. Anul trecut, de exemplu, românii din străinătate au trimis acasă circa 8,7 miliarde de euro, în creştere cu 22% faţă de cifra de 7,16 miliarde de euro din 2007, conform datelor Băncii Naţionale a României. Altfel spus, românii plecaţi afară au adus României aproape la fel de mulţi bani cât au adus investitorii străini, prin investiţii străine directe, care au atins, anul trecut, un nivel-record de circa 9 miliarde de euro.

În ultimele luni ale anului trecut, remiterile au fost în creştere faţă de perioada similară a lui 2007, spre surprinderea economiştilor români. Ei au subliniat, însă, că situaţia va fi cu totul alta de la începutul acestui an. În ianuarie, nivelul lor a scăzut cu 10%, de la 536 de milioane de euro la doar 483 de milioane, scăderea zilnică fiind de peste 1,5 milioane de euro.

Cu 30-50 de euro mai puţin pe fiecare mandat

La nivel individual, scăderea echivalează cu 30-50 de euro mai puţin pe fiecare mandat de trimitere a banilor către rudele de acasă, luând în considerare numai sumele trimise, deci fără a lua în calcul faptul că din ce în ce mai puţini români de peste graniţă mai trimit bani acasă.

„În 2009, comparativ cu 2008, se înregistrează o scădere de circa 10-15% a mediei de transfer. În 2008, mediile de transfer erau de circa 380 euro pentru Italia şi de circa 360 euro pentru cele trimise din Spania. Chiar dacă aceste cifre fac referire strictă la situaţia Smith & Smith, credem că, statistic, şi celelalte companii de transfer de bani înregistrează medii asemănătoare”, a declarat Adrian Vladimir Ciorcăşel, director general al companiei de transferuri de bani Smith&Smith. El ne-a precizat că, dacă se ia în considerare o scădere medie de 10% a valorii sumelor tranzacţionate, circa 12-13% ar fi ponderea sumelor din Spania şi de 8-9% a celor din Italia. În timp ce oficialii B.N.R. susţin că, anul acesta, economia românească va scădea cu circa 1,5%, scenariul F.M.I. care prevede o contracţie de 4% fiind cel mai pesimist, în Spania situaţia este mult mai grea. Economia spaniolă ar putea scădea cu 3% anul acesta în timp ce în Italia ar putea ajunge la 2,6%, după ce în toamna anului trecut italienii au intrat oficial în recesiune, PIB-ul local scăzând cu 1%, fiind cea mai proastă performanţă din ultimii 34 de ani.

Starea proastă în care se află cele două mari economii europene ne va afecta vizibil, cele două state fiind responsabile pentru până la 90% din totalul banilor trimişi acasă de muncitorii plecaţi în străinătate.

„Dacă vorbim despre culoarul etnic spre România, transferurile transfrontaliere din Italia şi Spania reprezintă, cumulat, circa 85-90% (47-50% Italia şi 38-40% Spania). Restul de 10-15% reprezintă tranzacţii din Marea Britanie, Irlanda, Grecia, Cipru, Israel, Portugalia, Franţa, Belgia – state în care se regăsesc cetăţeni români ce fac parte din <diaspora economică>. Tranzacţiile din state ca Germania, Statele Unite etc. au, în mare parte, un caracter incidental”, spune Ciorcăşel. În ceea ce priveşte comisioanele medii cerute de firmele specializate pe acest tip de transfer de bani, acestea variază între 2,5%-4% pentru firmele ”low-cost” şi 4%-7% pentru serviciile cu prezenţă mondială.