Andrei Piţigoi

După cum s-a precizat cu ocazia prezentării bilanţului instituţiei pe anul trecut, analiza activităţii Parchetului de pe lângă Judecătorie a fost făcută atât prin prisma indicatorilor statistici de calitate şi cantitate, a altor date statistice şi operative, cât şi în contextul obiectivelor strategiei de reformă în domeniul Justiţiei, adoptată de autorităţile române şi raportată Uniunii Europene. Firesc să ne raportăm la partenerii din UE, deşi schema de personal, ocupată în proporţie de numai 80 la sută, şi încărcătura de dosare pe un procuror buzoian, de aproximativ 1560 lucrări într-un an, ne situează la “mare distanţă”, în sens ironic, de magistraţii din ţările occidentale, unde se ţine cont strict de “normarea” ce ar putea afecta calitatea şi eficienţa actului de justiţie. Deocamdată, din motive independente de conducerea instituţiei, activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău rămâne “grevată” de deficienţa resurselor umane, a fluctuaţiei personalului. Astfel, contrar demersurilor Consiliului Superior al Magistraturii de ocupare a posturilor vacante de procuror, nu s-a reuşit ocuparea acestora într-un grad satisfăcător.

Integrarea a presupus eforturi suplimentare

Referitor la personalul auxiliar de specialitate, este necesară îmbunătăţirea structurii acestei categorii de personal, astfel încât aceasta să poată prelua o parte din atribuţiile non-judiciare ale procurorilor. Totodată, atât cu privire la procurori, cât şi la personalul auxiliar de specialitate, se impune continuarea pregătirii şi formării profesionale, formarea continuă fiind esenţială în contextul modificărilor legislative şi a confruntării cu noile realităţi juridice impuse de integrarea în Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, merită evidenţiat faptul că rezultatele mai bune obţinute de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, astfel cum reiese şi din analiza cantitativă a activităţii în anul 2009, nu ar fi fost posibile fără depunerea unui efort suplimentar de către toţi procurorii.

“Excepţii” la termenele de soluţionare

Durata de soluţionare a cauzelor, astfel cum reflectă şi indicele de operativitate, a variat de la câteva zile la cel mult şase luni, înregistrându-se însă şi situaţii în care s-a depăşit acest termen legal. Astfel, faţă de anul 2008 când au fost soluţionate 1.208 dosare peste termenul de 6 luni de la sesizare, în anul 2009 un număr de 1.288 dosare a fost soluţionat peste acest termen (în acest număr fiind totalizate şi dosarele peste 1 an şi peste 2 ani de la sesizare). Factorii care au cauzat întârzieri în soluţionarea cauzelor au fost invocata “încărcătură” pe procuror, dar şi sustragerea învinuiţilor de la urmărirea penală, tergiversarea efectuării expertizelor dispuse în cauze, numărul mare de poliţişti care efectuează acte de urmărire penală şi care sunt arondaţi unui singur procuror, superficialitatea efectuării actelor de urmărire penală de către organele de cercetare penală, în unele dosare, fluctuaţia personalului, încetarea activităţii desfăşurate de doi dintre procurori ca urmare a promovării la o altă unitate de parchet, respectiv pensionării.

Unificarea practicii judiciare

Pentru unificarea practicii judiciare s-a recurs la consultarea procurorilor în adoptarea unor soluţii şi s-au organizat întâlniri, conform programului de activitate, cu reprezentanţii I.P.J. Buzău şi Poliţiei Municipiului Buzău, în cadrul acestor întâlniri discutându-se atât modificările legislative, cât şi adoptarea unor soluţii unitare în cauzele soluţionate. S-a răspuns cu promptitudine şi responsabilitate solicitărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind identificarea hotărârilor judecătoreşti care vizau aspecte de practică neunitară. În anul 2009, după data aderării României la Uniunea Europeană, în conformitate cu obiectivele cuprinse în „Strategia de reformă a sistemului judiciar pe anul 2005-2007”, activitatea de cooperare judiciară internaţională s-a amplificat. Astfel, urmare sesizărilor primite de la I.P.J. Buzău, s-a solicitat Judecătoriei emiterea unor mandate de urmărire internaţională şi a unor mandate europene de arestare. De asemenea, în colaborare cu organele de poliţie din cadrul I.P.J. Buzău s-a răspuns solicitărilor de comisii rogatorii primite din alte state europene, s-au efectuat cereri de comisii rogatorii către alte state europene.

Procurorii au urmărit respectarea dreptului la un proces echitabil garantat de articolul 6 din C.E.D.O. audiind învinuiţii şi aducându-le la cunoştinţă învinuirea, dreptul de a avea apărător, precum şi dreptul de a nu da nicio declaraţie. Numai în cazurile limitativ prevăzute de articolul 254 Cod Procedură Penală, s-a dispus trimiterea în judecată fără audierea învinuiţilor. De asemenea, s-a urmărit reducerea duratei excesive a soluţionării unor cauze pentru a se asigura astfel dreptul părţilor de a fi judecate într-un termen rezonabil, drept garantat de art.6 din C.E.D.O.

Dan Dinu

Cristi Voicu - Director coordonator Garda Financiară

Istoria a arătat că, de fiecare dată, în perioadele de criză financiară, economia subterană înfloreşte peste măsură, preponderent în domeniile de activitate unde fiscalitatea pune presiune pe comerciant, iar produsele sunt cotate la valori ridicate. Ca şi în perioadele precedente, criza nu şi-a schimbat năravul, fiind întocmai cu previziunile specialiştilor. Dacă, pe parcursul anului 2008, comisarii Gărzii Financiare s-au axat pe controale ale căror rezultate au fost aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, în 2009 au fost verificate societăţile economice cu comportamente fiscale dubioase, ai căror administratori au fost sancţionaţi, în cele din urmă, penal.

Peste 100 dosare penale

Comisarii Gărzii Financiare Buzău au întocmit pe parcursul anului 2009 peste 100 de dosare penale. Prejudiciile constatate pe durata acestui an oferă însă imaginea clară a ceea ce se numeşte evaziune fiscală şi economia la negru. Dacă pe parcursul anului 2008 bugetul de stat a fost prejudiciat de către anumite firme buzoiene cu 40 miliarde lei vechi, în 2009 suma a crescut cu aproape 2000%. Concret: au fost verificate 2159 de societăţi comerciale, la 1484 dintre aceastea depistându-se abateri. Au fost constatate ca sume sustrase de la plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat 820 de miliarde de lei, vechi fiind aplicate totodată 1214 amenzi în valoare de încă 22 miliarde lei. Pe lângă aceste sume, au fost confiscate bunuri estimate la valoarea de 7 miliarde lei.

Cristi Voicu, directorul coordonator al Gărzii Financiare Buzău, vorbeşte despre un prejudiciu total estimat la valoarea de peste 850 miliarde lei vechi. Au fost întocmite 103 deosare penale, totodată fiind impusă măsura de suspendare a activităţii economice unui număr de 96 de firme. Celor 850 de miliarde prejudiciate se adaugă alte 500, constatate ca fiind sume delapidate.

Şi trandafirii sunt evazionişti

Cele mai interesante cazuri soluţionate de către Garda Financiară au făcut vâlvă atât în mass-media cât şi în cercul restrâns al specialiştilor care au fost surprinşi de fiecare dată de metodele eficace ale infractorilor prin care golesc “buzunarele” statului, şi aşa din ce în ce mai sărace. Anul trecut a început cum nu se putea mai “bine”. Cu “blestemul trandafirului”. În urma unui calcul estimativ, comisarii Gărzii Financiare Buzău au ajuns la concluzia că un agent economic din Buzău care comercializa flori nu a înregistrat un venit în valoare de peste 74 de miliarde de lei vechi, s-a sustras de la plata unui impozit pe profit de 7 miliarde de lei şi TVA de încă 14 miliarde. Persoanele care au “colaborat” în afacere au mai delapidat încă 58 de miliarde de lei vechi. În acest context a început Garda Financiară anul 2009. Economia subterană însă nu se rezumă doar la acest caz.

“300 de miliarde prejudiciu cu de toate” s-a numit un alt dosar din care a reieşit cum în judeţul Buzău se pot face bani uşor, dar ilegal. Trei societăţi comerciale din Buzău, care au realizat profit de pe urma unor exporturi de materiale, s-au ajutat de un operator economic din Capitală pentru a mai deduce din cheltuielile obligatorii către stat. Comercializând bitum, cereale şi motorină, dar fără să se achite de plăţi, administratorii au creat un prejudiciu de 73 miliarde lei vechi. De asemenea, au fost calculate şi impozitele pe venit şi asigurări sociale neplătite şi însuşite în sumă de aproape 75 de miliarde. 100 miliarde lei au fost încasate şi folosite în interes personal. Şi aici DNA s-a implicat activ în cercetarea cazului.

Afacerile ilegale cu combustibili au prins foarte bine unora din judeţul Buzău. În scurt timp se pot face bani frumoşi dar te poţi alege cu dosar penal tocmai din această cauză nu le recomandăm.

În perioada 24 iulie 2008 – 12 iulie 2009, Garda Financiară Buzău a desfăşurat controale inopinate şi încrucişate la două firme din Bucureşti având principal domeniu de activitate comerţul cu ridicata al combustibililor lichizi, solizi şi gazoşi şi produse derivate. Afacerea a fost destul de simplă. Comercializând motorină substituită, adică uleiuri în combinaţie cu white spirit – solvent organic lichid şi transparent – păcăleau clienţii, sustrăgându-se în acest fel şi de la plata accizelor, respectiva combinaţie nefiind supusă impozitării. Prejudiciul total estimat de către organele de control ajunge la peste 4.000.000 de euro – 170 miliarde de lei vechi – având în vedere că activitatea încrengăturii firmelor fantomă datează încă din anul 2006.

Iar anul 2009 s-a încheiat în acelaşi mod în care a şi început, respectiv cu prejudicii record aduse la bugetul de stat. Cu un prejudiciu estimat la peste 180 miliarde de lei vechi, sume fraudate prin intermediul aşa numitelor firme “fantomă”. Firmele care au orchestrat aceste manevre au operat în domeniul materialelor de construcţie şi au indus în eroare mai multe societăţi de leasing cu sume mari de bani, care au fost dirijate la parteneri fictivi, de obicei societăţi administrate în familie.

Dacă ne aşteptăm şi în acest an la situaţii asemănătoare? Da. Semnalele nu sunt îmbucurătoare. În continuare preţurile vor creşte, taxele şi impozitele se vor mări, iar unii dintre administratori vor căuta în continuare metode mai puţin ortodoxe pentru a se salva de la colaps, eludând implicit statul. Vorba românului… om trăi şi om vedea!

Florin Zafiu

Duminică, 12 aprilie, dată la care creştin-ortodocşii sărbătoresc ziua de Florii, echipajele Serviciului de Ambulanţă Buzău au răspuns la 132 de solicitări venite din partea unor persoane care au avut nevoie de sprijin medical. Ca de fiecare dată, o sărbătoare înseamnă pentru anumiţi buzoieni o nouă ocazie de a consuma băuturi alcoolice mai mult decât suportă organismul. De această dată, ca prin minune, ambulanţele nu au mai ridicat din şanţ zeci de persoane care au consumat diverse licori bahice.

“Au fost înregistrate 26 de colici abdominale, două stopuri cardio-respiratorii – într-un caz o femeie în vârstă de 59 de ani a decedat, neputând fi resuscitată – două persoane rănite în urma unor accidente de circulaţie, zece cazuri de temperatură cauzată de viroze respiratorii. Ne-au mai solicitat ajutorul cardiaci, lombosciatici, cazuri obişnuite. Spre mirarea noastră, nu am înregistrat cazuri de come alcoolice, aşa cum se întâmpla cu ocazia sărbătorilor”, a precizat Maria Stanciu, asistenta şef a SAJ Buzău.
Doar două persoane au fost transportate de Ambulanţă la UPU după ce au băut peste măsură. În plus, faţă de cele punctate de responsabilul SAJ, un tânăr de 17 ani, din Cilibia, a fost transportat la UPU după o bătaie încasată în discotecă. Un caz aparte a fost cel al unei tinere din Beceni, care a fost găsită de către un trecător într-un şanţ. Pentru că prezenta urme de violenţă, neştiind totodată cum o cheamă, a fost solicitat sprijinul Ambulanţei pentru a o transporta la Spitalul Judeţean Buzău. Asistenta şefă a SAJ Buzău a subliniat că în ghiozdanul pe care îl avea tânăra de 17 ani, se aflau mai multe haine pătate de sânge, posibilă dovadă a unei agresiuni sau a unui viol.
Florin Zafiu