Viata Buzaului » criza la buzau

Liberalii buzoieni spun “pas” marii adunări anticriză

admin — Thu, 16 Apr 2009 16:11:59 +0000

Jumătate din parlamentarii buzoieni au răspuns afirmativ invitaţiei democrat-liberalilor, de a se reuni şi discuta pe marginea problemelor apărute în urma crizei, la nivel local
Primarul municipiului Buzău şi omologul său de la Râmnicu Sărat, absenţi motivat sau nu?

pnl buzau

Masă rotundă bicoloră şi prezenţă slabă, probleme cu carul şi soluţii inexistente, aceasta ar putea fi caracterizarea pe scurt a marii adunări, care ar fi trebuit a fi un exemplu pentru restul universului.
Ieri, la Consiliul Judeţean a avut loc întrunirea pe tema “Buzăul în faţa crizei”, întrunire care ar fi trebuit să adune la un loc şefii deconcentratelor, prefectul, subprefecţii, parlamentarii de la toate partidele politice, primarul municipiului Buzău şi al oraşului Râmnicu Sărat, precum şi preşedintele Consiliului Judeţean. Însă, dintre toţi cei invitaţi au fost prezenţi şefii deconcentratelor, prefectul şi subprefecţii, aşa cum ne-a garantat luni reprezaentatul Guvernului în teritoriu, Valeriu Ungureanu, preşedintele Consiliului Judeţean, iar dintre parlamentari, prezenţi au fost doar cinci dintre cei zece, printre ei negăsindu-se niciun liberal. Singurul reprezentant al PNL Buzău, care a fost prezent şi fără invitaţie din partea democraţilor, a fost vicepreşedintele C.J. Buzău, Aurelian Podeanu.
Moderatorii discuţiilor au fost prefectul Valeriu Ungureanu şi preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Mocanu, pe alocuri aceştia intervenind pentru a prezenta problemele produse de criză în instituţiile pe care le conduc.

Absenţi şi atât…
Dintre parlamentari, liberalii au fost singurii care nu au trimis nici măcar un singur reprezentant. Atât deputaţii George Scutaru şi Titi Holban, cât şi senatorul Cristinel Bîgiu au fost prinşi cu treburi foarte importante la centru, probleme care rezultă a fi existenţiale pentru întreaga Românie. Se pare că opoziţia se manifestă şi în teritoriu, nu numai la centru, iar absenţa de ieri se datorează tocmai acestui lucru. Numărul prea mic al celor aflaţi în opoziţie face ca cei trei să fie indispensabili, pentru că fără cei trei nu se putea obţine nicidecum cvorumul pentru a se putea vota “79 de legi”. ” Rolul unui parlamentar este de a genera şi sprijini politici publice care să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale cetăţenilor, iar Parlamentul reprezintă locul unde se pot iniţia sau amenda legi de care să beneficieze şi buzoienii. Tocmai de aceea, le reamintim organizatorilor că miercuri, începând cu ora 10, la Camera Deputaţilor se desfăşoară sesiunea de vot final asupra proiectelor de lege. Pe ordinea de zi se află 79 de legi, pentru că în ultimele două săptămâni coaliţia majoritară nu a reuşit să-şi mobilizeze parlamentarii la vot, deşi are 70% din Parlament”, au transmis liberalii printr-un comunicat de presă.
Cei trei parlamentari liberali au mai acuzat pe cei ce au organizat întrunirea că sunt “ahtiaţi după imagine şi că nu sunt cu picioarele pe pământ”, dacă fac din criză un subiect de seminar, mai ales când ministrul Finanţelor şi al Economiei sunt membrii PD-L, iar rezolvarea nu este pozatul în “binefăcători ai judeţului”. Singurul care a încercat să acopere atitudinea colegilor de partid a fost vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Aurelian Podeanu, care a declarat că iniţiativa a fost una bună şi că, dacă astfel de întruniri vor mai fi organizate, cu siguranţă se vor prezenta şi colegii săi, pentru că ei “nu desconsideră problemele buzoienilor”.

Coş de criză, dar cu ouă şi miel

admin — Mon, 13 Apr 2009 17:22:10 +0000

Se apropie Sărbătorile de Paşti şi fiecare dintre noi se gândeşte la ce să cumpere pentru ca masa să fie cât mai îmbelşugată şi să respecte tipicul sărbatorii creştine. Din acest motiv, în fiecare casă trebuie să existe friptura sau drobul de miel, să miroasă a cozonaci, să se ciocnească ouă roşii.

Pentru a şti ce să cumpăraţi pentru masa de Paşti, am dat o raită prin pieţele şi magazinele din Buzău. Oferta de produse specifice este destul de bogată. Înainte de orice plan, fiecare dintre noi se gândeşte la mielul de Paşti. Deocamdată, comercianţii se lasă aşteptaţi, însă aceştia vor aparea la mijlocul săptămânii, în apropierea sărbătorilor, pentru că spun, nu vor să rămână cu marfa în soare. Kilogramul de miel în carcasă, anunţă producătorii, va ajunge la 200.000 lei vechi, deşi există voci care aduc în discuţie un preţ cu mult mai ridicat.

Legume de sezon

Cum din bucătăria de Paşti nu pot lipsi nici legumele, am tras cu ochiul şi la preţurile pe care ţăranii şi comercianţii le-au afişat la începutul acestei săptămâni. Roşiile se vând cu 5 – 6 lei kilogramul. “Le scumpeşte producătorul, le scumpim şi noi“, spun comercianţii, dacă îndrăzneşti să întrebi de ce sunt aşa de scumpe. Verdeţurile nu depăşesc 1 – 1,5 lei legătura, la fel ceapa verde şi ridichile.
Caşul proaspăt de oi a apărut în sectoarele de vânzare a lactatelor. Un kilogram de caş se vinde cu până la 15 lei kilogramul, în timp ce un kilogram de urdă poate fi achiziţionat cu 12 – 15 lei. Brânza de vaci şi smântâna, căutate pentru pasca tradiţională, se vând la ţărani cu 8 – 10 lei kilogramul. Pentru pască şi cozonaci mai aveţi nevoie de o făina de grâu de calitate, pe care o găsiţi la preţuri ce variază între 1,9 şi 2,6 lei/kg. Pentru cozonaci mai aveţi nevoie şi de miez de nucă. Un kilogram se vinde în pieţele din Buzău chiar cu 15 lei.

Coşul din magazine

Dacă răbdarea nu se află în lista dumneavoastră de calităţi, vă puteţi îndrepta atenţia către magazine. Diferenţa dintre un cozonac cu nucă şi cel cu rahat nu este foarte mare. În marile magazine astfel de produse se pot cumpăra cu preţuri între 6,5 şi 10 lei, în funţie de gramajul fiecăruia. Ouăle, ce nu trebuie să lipsească de pe masa de Paşti, se găsesc din belşug, în fiecare magazin de profil, dar şi în pieţe, la preţuri pentru toate buzunarele. Ca să le înroşim, avem nevoie de vopsea. Un plic cu vopsea, indiferent de culoare, costă în jur de 2 lei.

Vinul ghiurghiuliu

Alături de bucatele tradiţionale de pe masă, în orice casă, se regăseşte un pahar de vin roşu de calitate. Paştele nu face excepţie, din acest punct de vedere. În magazinele de specialitate, găsiţi orice sortiment de vin, la preţuri ce variază între 3 şi 5 lei – vinurile vrac şi 8 şi 25 lei – vinurile îmbuteliate.
Indiferent de situaţia financiară, cumpărătorii spun că orice sacrificiu se merită pentru a pune pe masă de Paşti minimul necesar din bucatele tradiţionale tipice acestei perioade. Dacă unii renunţă, spre exemplu, la dulciuri complicate sau la aperitive, ouăle roşii şi o bucată de friptură de miel vor ocupa centrul fiecărei mese, fără nicio rezervă.
Florin Zafiu

În lunile de criză, românii s-au bazat mai mult pe câştiguri în natură

admin — Thu, 09 Apr 2009 11:58:28 +0000

Agricultura a adus venituri chiar şi orăşenilor
În trimestrul patru s-a diminuat ponderea cheltuielilor pentru investiţii

Veniturile salariale au scăzut ca pondere în câştigurile românilor în ultimul trimestru al anului trecut, când au reprezentat 51,5% din total, faţă de 53,3% cât însemnau în precedentele trei luni, potrivit datelor făcute publice luni de Institutul Naţional pentru Statistică (INS). În schimb, a crescut ponderea veniturilor în natură, de la 15,2% la 17,3%. Aceasta în ciuda faptului că trimestrul patru al fiecărui an include şi luna decembrie, când primele şi stimulentele de sfârşit de an ar trebui să crească ponderea veniturilor salariale în totalul câştigurilor. Ba, mai mult, veniturile din agricultură au înregistrat un salt spectaculos chiar şi în mediul urban, de la 9,72 la 12,13 lei pe gospodărie. Pe de altă parte, câştigul mediu obţinut de o gospodărie de la oraş din activităţi neagricole independente a scăzut de la 71,19 la 58,63 lei.
În cifre absolute, veniturile totale medii lunare au crescut de la 2.164 lei pe gospodărie (743 lei pe persoană) în trimestrul trei la 2.319 lei pe gospodărie (796 lei pe persoană). Veniturile băneşti pe gospodărie au înregistrat un avans în perioada menţionată, însă mai mic, de la 1.836 la 1.917 lei. Comparând cele două perioade, se constată menţinerea diferenţelor de venituri dintre locuitorii mediului urban şi ai celui rural, primii câştigând cu 36,7% mai bine decât ceilalţi.

Cheltuielile de consum, în creştere timidă

În ceea ce priveşte structura cheltuielilor, ceea ce se remarcă în primul rând este diminuarea ponderii din total a sumelor pentru investiţii – 1,8% în trimestrul patru faţă de 3,1% în trimestrul trei. Ca valoare nominală, cheltuielile medii totale pe gospodărie au crescut de la 1.954 la 2.081 lei (de la 671 la 715 lei pe persoană). Ponderea cheltuielilor de consum a crescut timid, de la 70,9% la 71,5% din total. În mediul urban, cheltuielile totale de consum au fost mai mari, în ultimele trei luni ale anului, cu 482 de lei pe gospodărie decât în cel rural. În precedentul trimestru, diferenţa era de numai 430 de lei.
Structura detaliată a cheltuielilor de consum indică o scădere uşoară a ponderii resurselor alocate pentru produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, de la 40,3% în trimestrul trei la 40% în ultimele trei luni ale anului. A crescut în schimb, de la 6,4% la 6,9%, procentul alocat cumpărării de băuturi alcoolice şi produse din tutun, în mare parte şi din cauza scumpirii acestora.