Viata Buzaului » criza buzoiana

Criza i-a făcut pe afacerişti să îşi îndrepte atenţia spre alte sectoare

admin — Wed, 15 Apr 2009 09:55:59 +0000

Mai puţine firme de imobiliare, mai multe de agricultură
Impozitul forfetar nu este o piedică pentru cei cu spirit antreprenorial
Criza de pe piaţa imobiliară a redus cu 84% numărul firmelor de profil înregistrate la registrul comerţului

Din luna octombrie a anului trecut, când criza economică internaţională şi-a făcut simţită prezenţa şi în România, şi până la sfârşitul lunii martie a acestui an, numărul românilor care au pornit o afacere s-a redus vizibil. Astfel, dacă în perioada octombrie 2007 – martie 2008 au fost înregistrate 75.583 de firme, în perioada de criză octombrie 2008 – martie 2009, numărul acestora a fost cu aproape 8.500 mai puţine, ajungând la 67.152, potrivit datelor Oficiului Naţional pentru Registrul Comerţului.
Cu impozitul forfetar de minimum 500 de euro care bate la uşa firmelor cu cifre de afaceri de până la 15.000 de euro, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, nu crede că românii vor vedea în acest impozit o piedică în a-şi face o firmă. „Nu cred că oamenii nu îşi vor mai face firme din cauza impozitului forfetar. Nu-mi închipui ca cineva care îşi deschide o afacere se gândeşte că nu va scoate 500 de euro”, a declarat Pogonaru. La polul opus, numărul firmelor radiate din registrul comertului a crescut: în perioada octombrie 2008 – martie 2009 au fost radiate 31.755 de firme, faţă de 25.340 în perioada octombrie 2007 – martie 2008.

Mai puţine firme de construcţii

În amândouă perioadele analizate, cele mai multe firme înregistrate au avut ca activitate comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor. Totuşi, faţă de perioada octombrie 2007 – martie 2008, în cele şase luni de criză, numărul firmelor înregistrate cu această activitate a scăzut cu 10%, ajungând la 19.013. Criza de pe piaţa imobiliară autohtonă se resimte şi la companiile care activează în domeniu. Spre exemplu, dacă în perioada octombrie 2007 – martie 2008 au fost înmatriculate 6.791 de firme cu activitate în domeniul tranzacţiilor imobiliare, în lunile de criză octombrie 2008 – martie 2009, au fost înscrise cu 84% mai puţine firme. Cât despre interesul pentru înfiinţarea unei companii de construcţii, numărul firmelor înregistrate în cele şase luni de criză financiară a fost de 8.132, cu 33% mai puţine faţă de perioada octombrie 2007 – martie 2008. Interesul a crescut pentru firmele cu activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cum sunt serviciile de consultanţă financiară, în domeniul relaţiilor publice sau activităţi de design special, de la 6.011 în octombrie 2007 – martie 2008, la 7.848 în octombrie 2008 – martie 2009.
O creştere spectaculoasă s-a înregistrat în cazul firmelor cu activitate în agricultură, silvicultură şi pescuit. Dacă în perioada octombrie 2007 – martie 2008 au fost înregistrate doar 2.652 de firme, în perioada de criză numărul acestora a fost de 7.069. În primele trei luni ale acestui an au fost înregistrate 36.104 firme, cu 10% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti, în număr de 5.947. Capitala este urmată de judeţul Iaşi -1.831, Cluj – 1354, Constanţa – 1.315 şi Prahova – 1.248. La polul opus, cele mai puţine firme înfiinţate au fost în judeţul Giurgiu (305), Vrancea (348), Ialomiţa (357), Covasna (365), Călăraşi şi Gorj (381).

Coş de criză, dar cu ouă şi miel

admin — Mon, 13 Apr 2009 17:22:10 +0000

Se apropie Sărbătorile de Paşti şi fiecare dintre noi se gândeşte la ce să cumpere pentru ca masa să fie cât mai îmbelşugată şi să respecte tipicul sărbatorii creştine. Din acest motiv, în fiecare casă trebuie să existe friptura sau drobul de miel, să miroasă a cozonaci, să se ciocnească ouă roşii.

Pentru a şti ce să cumpăraţi pentru masa de Paşti, am dat o raită prin pieţele şi magazinele din Buzău. Oferta de produse specifice este destul de bogată. Înainte de orice plan, fiecare dintre noi se gândeşte la mielul de Paşti. Deocamdată, comercianţii se lasă aşteptaţi, însă aceştia vor aparea la mijlocul săptămânii, în apropierea sărbătorilor, pentru că spun, nu vor să rămână cu marfa în soare. Kilogramul de miel în carcasă, anunţă producătorii, va ajunge la 200.000 lei vechi, deşi există voci care aduc în discuţie un preţ cu mult mai ridicat.

Legume de sezon

Cum din bucătăria de Paşti nu pot lipsi nici legumele, am tras cu ochiul şi la preţurile pe care ţăranii şi comercianţii le-au afişat la începutul acestei săptămâni. Roşiile se vând cu 5 – 6 lei kilogramul. “Le scumpeşte producătorul, le scumpim şi noi“, spun comercianţii, dacă îndrăzneşti să întrebi de ce sunt aşa de scumpe. Verdeţurile nu depăşesc 1 – 1,5 lei legătura, la fel ceapa verde şi ridichile.
Caşul proaspăt de oi a apărut în sectoarele de vânzare a lactatelor. Un kilogram de caş se vinde cu până la 15 lei kilogramul, în timp ce un kilogram de urdă poate fi achiziţionat cu 12 – 15 lei. Brânza de vaci şi smântâna, căutate pentru pasca tradiţională, se vând la ţărani cu 8 – 10 lei kilogramul. Pentru pască şi cozonaci mai aveţi nevoie de o făina de grâu de calitate, pe care o găsiţi la preţuri ce variază între 1,9 şi 2,6 lei/kg. Pentru cozonaci mai aveţi nevoie şi de miez de nucă. Un kilogram se vinde în pieţele din Buzău chiar cu 15 lei.

Coşul din magazine

Dacă răbdarea nu se află în lista dumneavoastră de calităţi, vă puteţi îndrepta atenţia către magazine. Diferenţa dintre un cozonac cu nucă şi cel cu rahat nu este foarte mare. În marile magazine astfel de produse se pot cumpăra cu preţuri între 6,5 şi 10 lei, în funţie de gramajul fiecăruia. Ouăle, ce nu trebuie să lipsească de pe masa de Paşti, se găsesc din belşug, în fiecare magazin de profil, dar şi în pieţe, la preţuri pentru toate buzunarele. Ca să le înroşim, avem nevoie de vopsea. Un plic cu vopsea, indiferent de culoare, costă în jur de 2 lei.

Vinul ghiurghiuliu

Alături de bucatele tradiţionale de pe masă, în orice casă, se regăseşte un pahar de vin roşu de calitate. Paştele nu face excepţie, din acest punct de vedere. În magazinele de specialitate, găsiţi orice sortiment de vin, la preţuri ce variază între 3 şi 5 lei – vinurile vrac şi 8 şi 25 lei – vinurile îmbuteliate.
Indiferent de situaţia financiară, cumpărătorii spun că orice sacrificiu se merită pentru a pune pe masă de Paşti minimul necesar din bucatele tradiţionale tipice acestei perioade. Dacă unii renunţă, spre exemplu, la dulciuri complicate sau la aperitive, ouăle roşii şi o bucată de friptură de miel vor ocupa centrul fiecărei mese, fără nicio rezervă.
Florin Zafiu

Vacanţa de Paşti la vreme de criză

admin — Fri, 10 Apr 2009 21:11:37 +0000

Unde îşi mai petrec buzoienii vacanţa de Paşti pe timp de criză? Se pare că, după datele furniyate de câteva agenţii, buzoienii fie preferă să petreacă Sărbătorile Pascale cu familia, acasă, fie îşi fac rezervările direct la pensiuni, pentru că o parte din agenţiile de turism locale nu au vândut nici măcar un pachet anul acesta. Vreme de criză, ce să-i faci… însă şefii de agenţii nu se plâng încă, pentru că au vândut deja destul de multe pachete pentru 1 mai şi pentru vacanţa de vară.

Sunt însă şi agenţii care o duc mai bine. Puţine de altfel. Cele mai vândute destinaţii de Paşti au fost: litoralul bulgăresc, care “se află din nou pe val, mai ales acum la început de sezon, când tarifele sunt mici”. Nu au fost neglijate nici destinaţii ca Turcia, Grecia – deşi numărul turiştilor a scăzut faţă de anul trecut – sau litoralul românesc, unde au fost destul de multe cereri pentru perioada verii şi doar câteva pachete au fost solicitate pentru perioada Sărbătorilor Pascale. Destinaţiile exotice au fost şi ele uitate pentru această perioadă de sărbătoare, la fel ca şi destinaţia clasică pentru credincioşi – Israelul – unde turiştii nu mai vor să meargă, chiar dacă nu se mai percep vize de intrare în ţară, din cauza situaţiei instabile din punct de vedere politico-militar.
Mai este o săptămănă până la marea sărbătoare creştină, aşa că aceia care nu vor să-şi petreacă Paştele acasă mai au ceva timp la dispoziţie pentru a alege o destinaţie.
Diana POTOP

În lunile de criză, românii s-au bazat mai mult pe câştiguri în natură

admin — Thu, 09 Apr 2009 11:58:28 +0000

Agricultura a adus venituri chiar şi orăşenilor
În trimestrul patru s-a diminuat ponderea cheltuielilor pentru investiţii

Veniturile salariale au scăzut ca pondere în câştigurile românilor în ultimul trimestru al anului trecut, când au reprezentat 51,5% din total, faţă de 53,3% cât însemnau în precedentele trei luni, potrivit datelor făcute publice luni de Institutul Naţional pentru Statistică (INS). În schimb, a crescut ponderea veniturilor în natură, de la 15,2% la 17,3%. Aceasta în ciuda faptului că trimestrul patru al fiecărui an include şi luna decembrie, când primele şi stimulentele de sfârşit de an ar trebui să crească ponderea veniturilor salariale în totalul câştigurilor. Ba, mai mult, veniturile din agricultură au înregistrat un salt spectaculos chiar şi în mediul urban, de la 9,72 la 12,13 lei pe gospodărie. Pe de altă parte, câştigul mediu obţinut de o gospodărie de la oraş din activităţi neagricole independente a scăzut de la 71,19 la 58,63 lei.
În cifre absolute, veniturile totale medii lunare au crescut de la 2.164 lei pe gospodărie (743 lei pe persoană) în trimestrul trei la 2.319 lei pe gospodărie (796 lei pe persoană). Veniturile băneşti pe gospodărie au înregistrat un avans în perioada menţionată, însă mai mic, de la 1.836 la 1.917 lei. Comparând cele două perioade, se constată menţinerea diferenţelor de venituri dintre locuitorii mediului urban şi ai celui rural, primii câştigând cu 36,7% mai bine decât ceilalţi.

Cheltuielile de consum, în creştere timidă

În ceea ce priveşte structura cheltuielilor, ceea ce se remarcă în primul rând este diminuarea ponderii din total a sumelor pentru investiţii – 1,8% în trimestrul patru faţă de 3,1% în trimestrul trei. Ca valoare nominală, cheltuielile medii totale pe gospodărie au crescut de la 1.954 la 2.081 lei (de la 671 la 715 lei pe persoană). Ponderea cheltuielilor de consum a crescut timid, de la 70,9% la 71,5% din total. În mediul urban, cheltuielile totale de consum au fost mai mari, în ultimele trei luni ale anului, cu 482 de lei pe gospodărie decât în cel rural. În precedentul trimestru, diferenţa era de numai 430 de lei.
Structura detaliată a cheltuielilor de consum indică o scădere uşoară a ponderii resurselor alocate pentru produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, de la 40,3% în trimestrul trei la 40% în ultimele trei luni ale anului. A crescut în schimb, de la 6,4% la 6,9%, procentul alocat cumpărării de băuturi alcoolice şi produse din tutun, în mare parte şi din cauza scumpirii acestora.