Bulgaria, Grecia, Turcia şi mai nou Italia sunt destinaţiile unde buzoienii şi nu numai şi-au petrecut concediile în această vară. Serviciile all-inclusive pare să fie reţeta succesului în turism, cel puţin dacă ne referim de cel din Turcia, care a absorbit un număr foarte mare de turişti autohtoni. În cazul în care hotelierii români nu îşi vor schimba mentalitatea, dacă serviciile nu se vor îmbunătăţii, iar preţurile nu se vor ralia, conform realităţii, turismul intern se va prăbuşi în continuare, iar principalul competitor pe acest segment este gata să preia comanda, a subliniat operatorul buzoian. Numai în anul 2009, 7000 de români au ales litoralul bulgăresc, după ce în 2008 abia 2000 reuşeau să îl descopere.
Florin Zafiu

În perioada 7 – 9 mai, s-a desfăşurat la Buzău cea de-a XI-a ediţie a festivalului naţional de epigramă “Cât e Buzăul de mare”. Sâmbătă, la Teatrul “George Ciprian”, a fost organizat spectacolul de gală pentru public, care a adus pe scenă peste 30 de epigramişti din ţară şi Republica Moldova. În deschidere, cunoscutul interpret de muzică uşoară Gabriel Dorobanţu a încântat spectatorii cu şlagărele sale mult, apreciate de public.

În timpul spectacolului de gală, au fost acordate premiile speciale ale festivalului. Astfel că, marele premiu “N. Gr. Mihăescu Nigrim” a fost acordat bucureşteanului George Corbu, premiul “Ion I. Pavelescu” a fost primit de Theodor Codreanu, din Huşi, Ionel Iacob-Bencei din Timişoara a primit premiul “Octavian Moşescu”, Ion Diviza din Chişinău a luat premiul “George Ciprian”, iar Ştefan Cazimir, din Bucureşti, a primit premiul “Ion Băieşu”.

Confruntarea epigramiştilor consacraţi români şi moldoveni, în cadrul concursului naţional de epigramă, a smuls ropote de aplauze şi hohote de râs din partea publicului, dar şi câteva premii din partea organizatorilor. Temele propuse pentru concurenţi au fost “Măscărici şi mâzgălici” şi “Omul cu mârţoaga”, teme inspirate din opera scriitorului buzoian George Ciprian. Câştigătorul categoriei “Măscărici şi mâzgălici” a fost sibianul Gheorghe Şchiop. La categoria “Omul cu mârţoaga”, câştigător a fost Gheorghe Bâlnici, din Chişinău, iar la grupajul pe ambele teme s-a impus epigramistul doljean Laurian Ionică.

La concursul naţional de creaţie literară, secţiunea carte de epigramă, premiul a fost obţinut de Nicolae Nicolae din Caransebeş, cu volumul “În căutarea puştii”, iar la secţiunea proză umoristică, a fost premiat volumul “Ca la balamuc”, a lui Ananie Gagniuc din Constanţa.

Miniepigramişti premiaţi

În cadrul concursului de epigramă pentru elevii de liceu “Boboc de epigramă”, cu tema “Jocul de-a vacanţa”, au fost premiate trei eleve ale Colegiului Naţional “Mihai Eminescu”. Av. Mihai Sălcuţan organizator al evenimentului, a înmânat diplomele celor trei debutante buzoiene: Ana Sohoţchi, Mirela Dumitru şi Bianca Popa.

Dat fiind faptul că anul trecut, la decernarea premiilor pentru epigramă, Premiul “Dimitrie Jega”  nu a putut fi acordat deoarece cel căruia îi era adresat a decedat cu şase săptămâni înainte, Fundaţia Popas Art şi Cenaclul de Satiră şi Umor Ridendo din Timişoarea a acordat postmortem această distincţie epigramistului Mircea C. Dinescu. Premiul a fost ridicat de Mircea Ionescu Quintus, preşedintele de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România.

În foaierul Teatrului “George Ciprian” a fost organizată şi o expoziţie de grafică satirică şi un stand cu carte de epigramă. “La Buzău au fost decernate şi premiile Uniunii Epigramiştilor din România pe anul 2009, precum şi cele ale Concursului naţional de epigramă “Mircea Trifu”, oraşul nostru fiind ales pentru aceasta în semn de recunoaştere a valorii Festivalului Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare” şi a importanţei lui pentru mişcarea epigramatică românească”, a declarat Mihai Sălcuţan

Diana Potop

• Înţărcatul mieilor, la cea de-a treia ediţie

Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural – ANTREC, filiala Buzău, a organizat sâmbătă în localitatea Varlaam din comuna Gura Teghii, cea de-a treia ediţie a sărbătorii “Înţărcatul mieilor”. Evenimentul a avut drept  scop promovarea turismului montan în Masivul Penteleu, aducerea în prim plan a tradiţiilor populare şi, nu în ultimul rând, a preparatelor autohtone. Sărbătoarea a debutat cu prezentarea participanţilor sosiţi din toate colţurile judeţului. Apoi au plecat oile la munte, mai precis  mieii care vor fi aduşi înapoi toamna, atunci când evenimentul este cunoscut sub numele de răvăşitul oilor. Dacă în 2009 un moment important a fost marcarea principalelor trasee din Masivul Penteleu, anul acesta a fost demonstrat pe viu procedeul de producere al brânzei şi a urdei, chiar în faţa spectatorilor, după o reţetă tradiţională, ecologică, cu ajutorul vechilor ustensile care şi în ziua de azi se regăsesc în orice stână din acest ţinut. La ceaunul cu lapte nu s-au aflat însă ciobanii, şi nici maeştrii bucătari, ci reprezentanţii mass-mediei locale şi corespondenţii mass-mediei centrale. Jurnaliştii au fost împărţiţi în două grupe, respectiv bărbaţi şi femei, şi au avut la dispoziţie câteva ore pentru a produce brânza şi urda din lapte de oaie, dar şi de a prepara diverse sortimente cu ajutorul ingredientelor ecologice, spre deliciul juriului şi al publicului. Pentru că cele două echipe s-au descurcat la fel de bine la mestecatul în ceaunul cu lapte şi în cele din urmă la producerea brânzei, s-a trecut, pentru departajare la prepararea sortimentelor din brânză şi urdă. Cum era de aşteptat juriul format din specialişti ai artei culinare şi jurnalişti de specialitate au deliberat şi au declarat echipa femeilor ca fiind cea câştigătoare. Juriul nu a putut să nu declare câştigătoare echipa care a reuşit să prepare din brânză rulouri speciale cu boabe de in şi susan, dar şi roşii umplute. Totuşi, publicul şi-a spus cuvântul în cele din urmă, acordând premiul întâi, prin aplauze, echipei bărbaţilor. Creativitatea lor a adus pe scenă preparate din brânză cu denumiri ciudate, dar şi cu forme deosebite. O bucată de brânză frumos decorată şi sub forma unei oi, a purtat numele de Oaia de Varlaam, Coropişniţa de Varlaam, un platou cu brânză, verdeţuri şi roşii, dar şi Vulcanul islandez Eyjafjallajoekull, respectiv roşii umplute în formă de vulcan şi un avion din brânză, rătăcit, au smuls aplauzele participanţilor şi bineînţeles, locul întâi. Pentru efortul depus toţi jurnaliştii au fost premiaţi cu brânză dar şi cu ţuică. Înainte de a fi un spectacol, evenimentul a dorit să amintească publicului că, totuşi, preparatele naturale nu au dispărut iar concomitent cu reînvierea tradiţiilor populare autohtone, publicul va învăţa din nou să mănânce sănătos.

Florin Zafiu

Fără îndoială, publicul larg cunoaşte potenţialul turistic al judeţului Buzău, fie prin intermediul numeroaselor ilustrate, magazine de specialitate sau materiale de presă, fie prin vacanţele petrecute în acest ţinut. Nu este mai puţin important rolul unor organisme, cum ar fi agenţiile de turism locale, proprietarii de pensiuni, hotelierii, sub bagheta ANTREC România, în promovarea turismului local, prin intermediul mass-media sau direct, la nivelul întregii ţări. Astfel, putem spune că, în ultimii ani, judeţul a avut parte de o promovare intensă, însă lucrurile s-au oprit cam aici. Infrastructura, unul dintre punctele cheie în dezvoltarea turismului, lasă încă de dorit. Ca în orice relaţie de cauzalitate, logica simplă, în cazul la care ne referim, ne învaţă că afluxul de turişti nu îl vom putea obţine fără a investi puternic în infrastructură. La sfârşitul săptămânii trecute, principalii vectori ai turismului buzoian au avut posibilitatea de a-şi exprima părerile în faţa Elenei Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi a prefectului Paul Beganu, a preşedintelui PD-L Cezar Preda şi a reprezentanţilor Consiliului Judeţean Buzău.

De investit, s-a investit

Autorităţile publice au înţeles necesitatea de a investi în turismul autohton, iar deschiderea faţă de acest domeniu s-a concretizat prin demararea unor proiecte de anvergură, care au vizat reabilitarea Drumului Vinului, dezvoltarea ariei Siriu – Penteleu, totodată vizând includerea Ţinutului Buzăului în reţeaua ariilor protejate UNESCO. Ca şi proiecte de viitor, ANTREC România, prin preşedintele Cristina Partal, a cerut sprijin pentru amenajarea Drumului Sării, trei sferturi din judeţ aflându-se pe un imens conglomerat salin, includerea în circuitul turistic a minei de petrol de la Monteoru, unică în Europa, având un corespondent în Texas, reabilitarea drumului forestier care facilitează accesul spre munţii Siriu, implicit spre punctele de interes turistic din zonă, dar şi a celorlalte căi de acces care ar putea consolida statutul turistic al unor obiective ştiute, dar puţin călcate de public. Pentru aceste obiective, factorii de decizie locali au promis toată disponibilitatea, şi-au exprimat însă îngrijorarea şi necesitatea urgentării luării unor măsuri.

PUZ şi drum “verigă lipsă”

Dialogul vizavi de ridicarea standardelor în ceea ce priveşte potenţialul turistic al staţiunii Monteoru a fost unul aprins, în care toate părţile implicate şi-au exprimat mulţumirile, nemulţumirile şi viziunile. Întreaga discuţie s-a concretizat printr-o serie de proiecte, care vor fi implementate pe parcursul acestui an, scopul lor fiind bineînţeles dezvoltarea staţiunii, în scopul de a atrage un număr ridicat de turişti. Astfel, ministrul Elena Udrea a subliniat că este necesară crearea unui PUZ, care să stopeze pe viitor eventualele construcţii haotice, care ar conduce în final la distrugerea zonei. Vizavi de infrastructură, în acest an va fi reabilitat DJ 203 Sărata Monteoru – Neiculeşti, veriga lipsă din lanţul de drumuri care parcurg cele mai importante zone turistice ale judeţului Buzău. Prin darea în folosinţă a acestui drum, se va crea legătura cu drumul spre Mănăstirea Ciolanu, dar şi spre unica mină de petrol a Europei. Amenajarea reţelei de apă – canalizare va atrage noi investitori astfel încât este considerat un punct strategic, ce va trebui rezolvat tot în acest an. Crearea unui complex de agrement pentru exploatarea staţiunii pe timp de iarnă şi amenajarea râului Sărata – Monteoru vor ocupa un loc important în agenda de lucru a ministrului Udrea, în demersul de a ajuta zona, pentru a se dezvolta. Ţinta ministerului este declararea staţiunii de interes naţional, astfel încât toate aceste lucrări vor trebui în cel mai scurt timp duse la bun sfârşit.

În cadrul şedinţei, au mai fost ridicate probeme legate de legislaţia greoaie din domeniul turismului, care nu oferă posibilitatea investitorilor de a accede cât mai repede la implementarea unor proiecte, piedicile puse de organismele de control în desfăşurarea unor activităţi, piaţa neagră, dar şi viziuni legate bineînţeles de proiectele viitoare care vizează staţiunea Monteoru. Şi aici, ministrul Udrea a promis că va încerca tot ce este posibil pentru a îmbunătăţi legislaţia, propunând ANTREC România o întâlnire în această săptămână. Interesul ministerului faţă de judeţul Buzău a fost explicat de către Elena Udrea şi prin faptul că se situează în primele cinci locuri la nivel naţional, din punct de vedere al potenţialului turistic. La finalul întrevederii cu principalii vectori ai turismului local, ministrul Elena Udrea a primit din partea preşedintelui ANTREC, Cristina Partal, o pereche de cercei şi un colier cu pandantiv confecţionate din pietre de romanit de Colţi, pietre semipreţioase care pot fi găsite  la Muzeul Chihlimbarului.

Florin Zafiu

Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural desfăşoară, între 11 aprilie şi 18 iunie, un program sprecial denumit “Vacanţe la ţară”. Ofertele promoţionale din program includ pachete turistice de 6 zile şi 5 nopţi cazare în camere duble la preţuri cuprinse între 150 şi 195 de lei. Programul, ajuns la a XV-a ediţie, oferă posibilitatea petrecerii unei vacanţe în satele româneşti la tarife promoţionale, care pe parcursul ultimilor doi ani au rămas neschimbate.
Astfel, la o pensiune de 2 margarete, tariful este de 150 lei de persoană pentru 5 nopţi cazare, iar la pensiuni de 3 şi 4 margarete, preţul este de 195 lei. Deşi la program se înscriseseră în primă fază pensiuni din judeţele Alba, Braşov, Constanţa, Argeş, Covasna, Maramureş, Neamţ, Suceava, Vrancea şi Sibiu, precizează Cristina Partal, preşedintele ANTREC România, şi Buzăul va primi turişti în perioada 18 – 23 aprilie. Ca de fiecare dată, clienţii vor fi serviţi cu cele mai bune bucate tradiţionale specifice zonei, totodată având la dispoziţie o întreagă infrastructură turistică.

Florin Zafiu

Conform zicalei lupul îşi schimbă părul dar năravul ba, Hanul Merei va primi în scurt timp turişti la capacitate maximă, după ce va fi reabilitat şi modernizat la standarde europene. Deşi va căpăta valenţele unei adevărate pensiuni, hanul va păstra în proporţie de 90 la sută vechea arhitectură, care i-a conferit de-a lungul timpului o poziţie importantă în rândul celor mai vizitate obiective din judeţul Buzău, fiind recunoscut chiar şi la nivel de regiune.

Prin Programul Operaţional Regional Axa Prioritară 5.2. – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, managerul proiectului “Modernizare a Hanului Turistic Popas Merei”, Ion Burlacu, a reuşit atragerea unor fonduri europene care va readuce la viaţă obiectivul Hanul Merei, ridicat în anul 1974. Construcţia actuală numără cinci camere, dintre care un apartament, şi include totodată un beci, loc unde odinioară se păstrau cele mai rafinate vinuri. Lucrările de modernizare vor dura 15 luni, în urma lor hanul beneficiind de zece camere, cinci garsoniere dar şi o sală de conferinţe care va ocupa o parte din fosta cramă. Serviciile oferite de noul han vor include, pe lângă cele de alimentaţie publică, parcaj auto, informaţii turistice, spălătorie, conexiune internet, păstrare bagaje şi obiecte de valoare şi bineînţeles cazare. Poziţionarea obiectivului va atrage cu siguranţă, sunt de părere specialiştii, un număr impresionant de vizitatori, având în vedere că se află pe circuitul turistic ce include  staţiunea Monteoru. Valoarea totală a proiectului se ridică la 6,5 milioane lei, 3,6 milioane din total fiind suportate din fondurile Uniunii Europene, prin POR.

Victor Mocanu, preşedintele C.J. Buzău, prezent alături de reprezentanţi ai ADR Buzău şi Consiliului Local Merei, a ţinut să precizeze că acesta se alătură unui alt proiect asemănător, a cărei valoare este sensibil mai ridicată. Acest lucru este îmbucurător având în vedere că în judeţul Buzău au mai fost atrase fonduri europene în direcţia dezvoltării turismului prin PHARE sau SAPARD.

Hanul Merei va beneficia şi de locuri de agrement special destinate celor mici, unde se vor putea practica diverse activităţi sportive, dar şi de foişoare pentru recreere.

Florin Zafiu

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cererile buzoienilor pentru turismul intern au scăzut cu 30 – 40 la sută, scăderi major fiind înregistrate şi în ceea ce priveşte oferta externă. Totuşi, în acest an majoritatea buzoienilor au ales să îşi petreacă Paştele, sau mai precis să se distreze, în străinătate, pentru că preţurile sunt mult mai mici, pachetele sunt atractive, iar serviciile au rămas la cel mai înalt nivel, în ciuda crizei economice resimţite la nivelul tuturor ţărilor. Cel mai accesibil pachet de Paşti este oferit de Grecia, precizează Doru Brătulescu, directorul unei importante agenţii de turism din municipiul Buzău. Tour – operatorul a precizat că, în schimbul sumei de 100 de euro, o persoană poate petrece sărbătorile, pachetul cumpărat incluzând atât cazarea, cât şi micul dejun, plus transportul. Oferte tentante dar pentru preţuri care depăşesc pe alocuri 300 de euro sunt oferite de hotelierii din Italia, Austria şi Germania, cele mai solicitate ţări de către turiştii buzoieni. La polul opus, precizează tour – operatorul buzoian, se află hotelierii români. Deşi pachetele sunt atractive în ceea ce priveşte serviciile oferite, care includ spre exemplu mese şi programe speciale de Paşti, preţurile sunt destul de piperate, comparative cu cele din afara ţării, unde de multe ori pachetele se rezumă doar la cazare, transport şi masă. Este de menţionat faptul că hotelierii au încercat atragerea turiştilor oferind mese festive chiar în interiorul unor mănăstiri, însă efectul nu a fost cel scontat. Fie frigul, dar cu siguranţă banii i-au trimis pe buzoieni în străinătate. În consecinţă, pentru sume de cele mai multe ori sub cele cerute de operatorii români, buzoieni au ales turismul extern, câştigând ceva euro în plus, servicii de calitate, în schimbul programelor special gândite pentru Paşti.

Florin Zafiu

Emisiunea "Tainele pensiunii" poate fi vizionata pe Campus TV

Pensiunea Olga

Situată la doar 18 km de Buzău şi 105 km de Bucureşti, pensiunea “Olga” reprezintă un punct de atracţie atât pentru vacanţele de familie, tabere şcolare cât şi pentru sesiuni de team building sau traning-uri de afaceri. Pensiunea se află pe dealul Huioabei, la doar câţiva zeci de metri de vârful Huioabei (359 m – altitudine).

Mihai Posedaru, un om de o nobleţe rară

Mihai Posedaru este proprietarul pensiunii, o persoană a cărei ospitalitate nu are margini. Denumirea pensiunii provine de la numele celui dintâi copil, fiica sa – Olga. Pensiunea “Olga” înseamnă calitate, confort, bucătărie excepţională, flexibilitate, odihnă dar mai presus de toate ospitalitate. Locaţia finalizată în 2001, constituie numărul 1 în turismul de business din staţiunea Sărata Monteoru. Spiritul inovativ şi răbdarea de care a dat dovadă de-a lungul celor 9 ani de existenţă, l-au determinat pe domnul Mihai Posedaru să aleagă ca specific culinar bucătaria tradiţională românească şi cea chinezească. După cum ne-a mărturisit şi dânsul, preparatele cu specific chinezesc, sunt cel puţin comparabile cu cele ale restaurantelor bucureştene. Prepararea bucatelor din bucătaria tradiţională chinezească a fost o urmare a faptului că proprietarul a lucrat la o companie ai cărei patroni erau din Taiwan. Cadoul de casă nou, din partea acestora, a fost un maestru-bucătar chinez care pe parcursul a 7 zile, l-a învăţat tainele bucătariei asiatice.

Printre specialităţile culinare ale pesiunii se află preparate atât româneşti, cât şi chinezeşti. Plăcinta cu brânză, medalită la festivităţile ANTREC, cât şi papanaşii sau puiul de Shanghai sunt doar câteva dintre deliciile culinare cu care pensiuna “Olga” se poate mândri.

Pentru prepararea papanaşilor, desert specific românesc sunt necesare următoarele ingrediente: brânza de vacă, 2-3 ouă, sare, lămâie, zahăr vanilat şi dulceaţă de vişine.

Pregătirea  “Puiului Shanghai” este relativ simplă, în ciuda bucătăriei din care provine. Pentru prepararea sa sunt necesare următoarele: piept pui dezosat, 3-4 ouă, ceapă verde, făină, ulei, muştar, sos de soia, sare, piper, pesmet, vin alb şi mirodenii. În funcţie de preferinţe se poate adăuga susan sau ulei de susan.

Nu doar prepararea mâncărurilor enumerate mai devreme constituie punctele foarte ale vilei “Olga”, ci şi faptul că domnul Mihai Posedaru, deşi nu o spune are una din cele mai vestite crame de vinuri din zonă. Încă dinainte de-a construi pensiunea domnul Mihai, prepară singur vinul servit la mese clienţilor.

Turism de business

Turismul de business reprezintă o ramură apărută de curând în România, ramură ce urmează exemplul provenit din ţările vestice. Aceasta constă în adunarea angajaţilor unei firme pentru prezentarea şi dobândirea unor noi cunoştinţe într-un mediu relaxant, care totodată conferă liniştea şi omogenitate grupului,  capitol la care pensiunea noastră excelează. Datorită celor menţionate mai sus, firme de prestingiu din România au călcat pragul pensiunii. Astral Telecom, RDS, Ductil , Cristim , Diverta, Loulis, Sensiblu, Ozone, Mediplus, GlaxoSmithKline, Comercial Brau, Neogen şi Zdrovit sunt doar câteva dintre acestea. Pentru a veni în întâmpinarea clienţilor, Pensiunea „Olga“ dispune de 14 camere duble şi triple, sală de mese, sală de forţă, saună, şi două săli de conferinţe. Cele două săli de conferinţe, de 25, respectiv 15 locuri dispun de ecran de proiecţie, flipchart, aer condiţionat, PC, scanner, imprimantă laser, internet wireless şi aer condiţionat. În mansardă, alături de terasă, sala de şedinţe şi celelate camere duble se află şi „camera de studenţi“, o încăpere care beneficiază de exact aceleaşi dotări ca şi celelalte camere, doar că preţul este mai mic, special pentru studenţi. De asemenea pentru relaxare şi petrecerea timpului liber, pensiunea pune la dispoziţia turiştilor un teren gazonat de mini-fotbal şi piscina în aer liber.

Totodată, Pensiunea “Olga” poate organiza şi evenimente de anvergură pentru grupuri de maxim 50 de persoane , precum serbări, festivităţi, agape, majorate şi multe altele.

Trasee turistice accesibile

Turistul cazat la Pensiunea “Olga”, poate profita graţie amplasării locaţiei ,de a alege diferite puncte de atracţie, atât din staţiunea Monteoru, cât şi din împrejurimi. Se pot vizita câteva obiective turistice aflate la 25-50 km de Pensiunea Olga: Vulcanii Noroioşi, Mânastirea Ciolanu, Tabăra de sulptură în aer liber de la Măgura şi Muzeul Chihlimbarului de la Colţi.

Odată ajunşi la Pensiunea Olga singurul scop al gazdei, este ca dumneavoastră să vă simţiţi cât mai bine, rupţi de stresul şi grijile zilnice.

Andrei Piţigoi

Tainele pensiunii

• Pensiunea “Melania” ***

Satul Chiojdu este aşezat la 70 de km distanţă de municipiul Buzău, pe graniţa dintre judeţul Buzău şi judeţele Braşov, Covasna şi Prahova. Accesul în comuna Chiojdu se face pe drumul judeţean DJ 102L (prin Lera) care vine dinspre Bâscenii de Sus şi se continuă spre Starchiojd. Din acest drum, chiar la intrarea în satul Chiojdu, începe drumul judeţean DJ 103P care străbate satul Chiojdu. Micuţa localitate este străbătuta de pârîurile Bâsca Chiojdului şi Preseaca.  Pentru această emisiune, destinaţia aleasă a fost Pensiunea “Melania”. Echipa noastră a ajuns în primele ore ale dimineţii la Pensiunea “Melania”, locaţie ce aparţine familiei Chiş – Melania şi Lucian, care din 2004 practică pe aceste locuri binecuvântate, agroturism tradiţional şi de calitate. Ca să descoperim locaţia pensiunii a trebuit să apelăm la bunăvoinţa gazdei pentru a căuta îndrumare, deoarece clădirea nu se află în dreptul celor poziţionate la strada, ci săltata un pic pe o coasta blajină de deal. În curte ne aştepta întreaga familie, alături de un grup de turişti. Am aflat, de la doamna Melania, gazda noastră pentru o zi, că o vacanţă pe aceste meleaguri durează în medie cinci zile, iar grupurile sunt formate din maximum 20 de persoane. Ajunşi aici, li se oferă multe posibilităţi de petrecere a timpului liber.

Moştenire de la “cea mai frumoasă fată din horă”

Cu emoţie în glas, doamna Melania ne-a povestit istoria pensiunii. “Bunicul meu a avut o prăvalie. Din câştigurile agonisite de pe urma prăvăliei a cumpărat o casă şi pământ. Casa am primit-o moştenire de la bunica mea – cea mai frumoasă fata din horă – după cum o descriu vârstnicii satului. Aici, împreună cu soţul ne-am petrecut vacanţele din studenţie. Câţiva ani mai târziu, am făcut pe grinzile vechii locuinţe, clădirea pe care o vedeţi astăzi”. Situată într-o zonă pitorească, pensiunea “Melania” dispune de: şapte camera duble cu baie proprie, sală de mese, odaia cu fân, foişor cu grătar în aer liber, masă de ping-pong, masă de billiard, mini-fermă de iepuri şi porumbei şi bucătărie proprie în care se pregătesc specialităţile casei. Toate dotările oferă premisele unei vacanţe de neuitat pe meleaguri cum rareori îţi e dat să întâlneşti.

Emoţiile primilor oaspeţi

Rememorând amintirile din trecut, cu glasul vibrând datorită emoţiilor, domnul Lucian ne-a împărtăşit trăirile simţite o dată cu întâmpinarea primilor turişti. “Îmi aduc aminte, de parcă a fost ieri”, îşi începe domnul Lucian povestea şi continuă cu glas domol: “Primii oaspeţi au fost aduşi de un fost coleg de facultate, de la Baia Mare. I-am spus că termin pensiunea şi a adus un grup mare de persoane, chiar de Revelion. Au stat patru zile şi totul a ieşit de minune”. Doamna Melania, fire mai îndrăzneaţă îşi completează soţul: “Atunci am avut emoţii, însă am căpătat experienţă şi curaj, pensiunea noastră devenind mai neîncăpătoare de la an la an”. Atraşi de frumuseţile de pe plaiurile mioritice sunt şi turiştii străini, după cum ne-a povestit stăpâna casei: “Am avut turişti de diferite naţionalităţi, însă cei cu care am păstrat legătura prin corespondenţă au fost un grup de elveţieni, de care ne-am despărţit cu greu”.

Meniu specific zonei

Proprietarii pensiunii ştiu că un atuu în turismul rural reprezinta servirea turiştilor cu produse naturale, făcute în casă şi de aceea îşi întâmpină oaspeţii cu preparate specifice:  bulz, păstrăv afumat, fasole cu ciolan afumat, pastramă de oaie, friptură de iepure la cuptor, batal la groapă, miel la proţap, turtă, cozonac cu nucă, lapte şi brânză de oaie şi vacă. Responsabili pentru deliciile culinare sunt soţii Chişu, alături de tânărul bucătar Marcel Neamţu. De fiecare dată turiştii sunt consultaţi în privinţa meniului, acesta urmând a fi pregătit după preferinţele fiecăruia.

Atracţii turistice

În scurta noastră şedere, am avut ocazia de a întâlni un grup de turişti, amatori de senzaţii tari, haiduci ai zilelor noastre ce străbat cele mai inaccesibile trasee montane cu maşinile de teren şi ATV-urile. De altfel, aceştia sunt clienţi fideli ai pensiunii, după cum ne-a destăinuit unul dintre ei: “În ultimii 3 ani, ne-am petrecut vacanţele doar aici, indifferent de sezon. Faptul că suntem trataţi ca acasă ne-a făcut să revenim. Ca un bonus, sunt peisajele superbe întâlnite aici”. Totuşi, dacă vă plac drumeţiile, puteţi merge să vedeţi Pietrele rotunde din zona Păltănea, care nu sunt la fel de cunoscute precum Babele din Bucegi însă la fel de spectaculoase. Sau puteţi opta pentru a urca şi admira valea Bâscăi de pe Piatra Lerei ori vă puteţi răcorii sub cascada Şipot. Lacul Vulturilor din Masivul Mălâia este o altă destinaţie pitorească a zonei. Nu uitaţi în drumul dumneavoastră să faceţi un popas la umbra Pădurii de tisă şi să bucuraţi de mirosul plăcut şi tămăduitor al ramurilor seculare.

“Vă aşteptăm pe la noi”

În prezenţa unor gazde primitoare, timpul s-a scurs neaşteptat de repede. La final, soţii Chişu, Melania şi Lucian, alături de cele două fiice, Raluca şi Antonia şi-au luat rămas bun, adresând telespectatorilor următorul mesaj: “Vă aşteptăm pe la noi”.

Andrei Piţigoi