Patronii primesc şi anul acesta facilităţi fiscale dacă angajează tineri în perioada sezonieră. Pentru astfel de încadrări în muncă, anul trecut, la Buzău, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă a primit doar patru solicitări din partea administratorilor. 

Odată cu apropierea vacanţei de vară, mulţi elevi îşi propun să-şi găsească un loc de muncă, pentru a gusta din independenţa financiară a adulţilor. Dorinţa lor nu este de ajuns: chiar şi cele mai multe dintre joburile sezoniere se adresează candidaţilor cu experienţă. De asemenea, foarte mulţi dintre patroni au rezerve privind abilităţile practice dezvoltate în instituţiile de învăţământ de astăzi. Totuşi, Legea 72/2007 încurajează această formă de muncă sezonieră. Patronii care încadrează în muncă elevi şi studenţi pe timpul verii beneficiază pentru fiecare tânăr angajat de un stimulent financiar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării forţei de muncă, adică de 250 lei lunar. Anul trecut, doar patru agenţi economici au beneficiat de facilităţile stipulate în Legea 72, după ce au angajat 6 elevi şi un student. Nici Legea uceniciei nu i-a încântat pe angajatorii din judeţ, în ciuda campaniei de mediatizare de pe tot parcursul anului. De la începutul lui 2012 până în prezent, niciun agent economic n-a încheiat vreun contract cu AJOFM ce vizează încadrarea în muncă a ucenicilor.

Andrei Solomon

Bolnavii care suferă de cancer, tuberculoză ori alte maladii grave au o şansă în plus în lupta pentru sănătate. O spune creatorul preparatului Exela, Alexei Crîşmar. Doctorul în ştiinţe a realizat în urmă cu mulţi ani investigaţii la Cernobîl, în urma cărora a reuşit să prepare un produs din apă de mare. Leacul este extrem de simplu, dar eficient pentru organism, spune inventatorul.

Bazându-se pe studiile sale de biochimie, Alexei Crîşmar a pornit de la ideea că apa de mare are o compoziţie asemănătoare cu cea a sângelui nostru, iar combinaţia dintre sare de mare, cupru şi argint are rol de eliminare a toxinelor din or­ga­nism. Produsul poate fi mai bun şi decât antibioticele exis­tente pe piaţă, mai ales că virusurile se schimbă de la zi la alta, iar pentru cele mai noi încă nu s-a găsit un antidot. Conform cercetătorului, astăzi majoritatea oamenilor se plâng de dureri ale coloanei vertebrale, iar acestea nu sunt decât nişte reacţii la acumulările de toxine din organism. Alexei Crîşmar consideră că preparatul Exela, alaturi de recomandările medicilor, duc la vindecare. Rezultatele au aratat ca preparatul este un bun stimulator al sistemului enzimatic, un absorbant şi dezinfectant, un protector de raze ionizante. Creatorii preparatului spun că cele mai simple teste realizate până acum pe oamenii sănătoşi care au luat Exela preventiv au dus la întărirea imunităţii, vindecarea rapidă a rănilor, curăţarea pielii de coşuri şi de unele eczeme, normalizarea ten­siunii arteriale, dispariţia durerilor de cap şi a migrenelor, eliberarea muşchilor de toxine şi săruri, întărirea rădăcinii părului, dispariţia nervozităţii, creşterea poftei de mâncare. Cercetătorul a susţinut în acest sfârşit de săptămână la Biblioteca Judeţeană mai multe lecţii legate de acest preparat, precum şi despre evoluţia virusurilor din România. Dacă nu aţi avut timp să îl ascultaţi la Buzău, puteţi afla mai multe detalii de pe site-ul: www.excela-produse.ro.

Denisa Baciu

Sunt totuşi câteva programe de turism social care par să-i fi atras pe buzoieni. „Litoralul pentru toţi“ sau „O săptămână de refacere“, în staţiunile balneare, oferă celor care aleg să evite aglomeraţia din sezonul estival câteva zile de relaxare la preţuri modice, ce nu depăşesc 300 lei pentru şapte nopţi de cazare. Pro gramul „Litoralul penru toţi“ continuă până pe data de 16 iunie în cazul unităţilor cotate la 3 stele, respectiv 31 mai pentru hotelurile de 4 stele. „Sunt aceste programe care oferă reduceri şi prind, pentru că au nişte tarife mai mici. Apa mării a fost pentru toată lumea, litoralul nu pot să spun că este pentru toţi, a fost întotdeauna pentru un anumit segment. De patru – cinci ani tot mai mulţi români se duc în străinătate. Este bine pentru ei, nu pentru cei care gestionează situaţia din România. Serviciile sunt foarte proaste la noi, având în vedere că specialiştii, cei care erau calificaţi, au plecat. Şi tarifele sunt piperate. În ultimul timp se practică VSD-ul, adică turismul de vineri – sâmbătă – duminică, probabil că atunci au timp, dar îi costă mai mult trei zile la liber, decât dacă ar merge şase zile în cadru organizat“, ne-a spus directorul unei agenţii de tu­rism buzoiene, Doru Brătu­lescu.

Andrei Solomon

Încadrându-se în acţiunea naţională „Let’s do it, Romania!“ de depistare şi curăţare a zonelor infestate cu gunoaie, voluntarii de mediu din judeţul nostru şi-au suflecat mânecile şi au trecut la treabă. Au luat la periat mai multe zone verzi din municipiu şi judeţ, echipaţi cu mănuşi de protecţie şi saci de plastic. Crângul a intrat în atenţia celor de la Garda de Mediu şi a zecilor de elevi de la şcolile din oraş, printre care şi 30 de copii instituţionalizaţi. Copiii au pornit la treabă cu voioşie, pătrunzând şi prin tufişuri, pe unde măturile celor care se ocupă cu curăţenia oraşului nu prea ajung. La pădurea Spătaru, unul dintre locurile preferate ale locuitorilor municipiului nostru pentru petrecerile la iarbă verde, alte grupuri de voluntari au umplut sacii cu gunoaie, separându-le pe cele cu deşeuri reciclabile. Carmen Ichim, comisar şef al Gărzii de Mediu Buzău, ne-a declarat că acţiunea de colectare a deşeurilor menajere de pe spaţiile verzi s-a desfăşurat în mai multe zone ale judeţului, de exemplu la Haleş, Ulmeni – Pietroasele, Bozioru, Mă­gura, Pârscov, acţiuni în care au fost cooptaţi în jur de 2000 de elevi. De la purtătorul de cuvânt al „Protecţiei Copi­lului“, Roxana Kovacs, am aflat că anul acesta o surpriză plăcută a constituit-o faptul că numărul tinerilor instituţionalizaţi care ar fi dorit să participe la campanie a fost foarte mare: „Mărturisesc că ar fi trebuit să fie mai mulţi, dar pentru că noi am făcut planificarea doar pentru 30 de copii, atât s-a putut la momentul acesta“. Acţiunea a fost încununată de succes, mărturie find mormanele de saci pline cu gunoaie, lângă care voluntarii au făcut fotografii de grup. Ei speră ca anul viitor să nu mai fie necesară o astfel de activitate dacă buzoienii ieşiţi la picnic vor respecta reglementările legii în vigoare.

Corneliu Floriceanu

Campania de strângere a simbolurilor comunismului demarată de Muzeul Judeţean se bucură de succes. Sute de obiecte au fost donate de buzoienii care s-au încumetat să renunţe la anumite amintiri din Epoca de Aur. Campania va continua până la finele anului. 

La scurt timp după demararea campaniei „Nu le aruncaţi! Vă rugăm să le donaţi!“, buzoienii au început deja să doneze obiecte din perioada anterioară evenimentelor din decembrie 1989. Au fost donate până acum câteva sute de obiecte, printre care sunt şi adevărate rarităţi. „Muzeul Judeţean a reuşit să co­lecteze în numai câteva săptămâni aproximativ 300 de obiecte de la buzoienii care au aflat de această campanie şi au fost sensibilizaţi de apelul nostru, aducând obiecte din perioada comunistă. Acestea vor fi prezentate într-un segment al expoziţiei de bază, care se referă la istoria Buzăului din perioada comunistă“, a anunţat Mădălina Oprea, şef secţie Istorie-Artă, Muzeul Judeţean. Printre cele mai rare obiecte sunt cele specifice perioadei copilăriei în Epoca de Aur: păpuşi, jucării, pătuţuri şi landouri pentru nou-născuţi, păturele precum şi obiecte de îmbrăcăminte, mai ales cele care compuneau uniformele socialiste. Unii dintre noi îşi mai amintesc de uniforma de şoim al patriei, pionier, de şcolar sau licean şi de accesoriile acestora: basca, cravata roşie cu inel de plastic sau şnurul ori panglica tricolore. Mădălina Oprea spune că lipsesc mai ales obiectele de vestimentaţie şi obiectele pentru copii, pe care şi le-ar dori în colecţie. Acţiunea iniţiată de Muzeul Judeţean Buzău este unică la nivel naţional şi se va derula pe tot parcursul anului 2012. Deşi perioada comunistă este cea mai apropiată în timp de zilele noastre, muzeul dispune de foarte puţine „relicve“ specifice, în comparaţie cu alte epoci istorice îndepărtate. Recons­ti­tuirea unei gospodării de dinainte de revoluţie, cu mobilier, obiecte electrice, electrocasnice şi tot ceea ce ţinea de agoniseala unei familii trăitoare în Epoca de Aur este ţelul iniţiatorilor acestei acţiuni. Frigiderul Fram, aspiratorul Practic sau Ideal, maşina de spălat Alba Lux, televizorul Diamant ori autoturismul Lăstun ar face deliciul acestei expoziţii. „Este foarte important ca buzoienii să înţeleagă de ce ne dorim atât de mult să strângem obiecte de acum 30 – 50 de ani. Scopul este de a colecta, de a conserva şi restaura bunuri de patrimoniul din toate epocile, pentru a reflecta istoria omului, în scopul educării dar şi al divertismentului pentru public. Am constatat că pentru epocile străvechi, perioada medievală, antică, epocile mai recente până în perioada interbelică avem un patrimoniu destul de însemnat. Însă pentru perioada comunistă sutem la pământ, excepţie făcând o serie de documente şi de imagini pe care le-am moştenit din vechea expoziţie dedicată Partidului Comunist Român şi măreţelor realizări“, a declarat Sebastian Matei, directorul Muzeului Judeţean.

Buzoienii sunt rugaţi ca, atunci când fac curăţenie prin case sau prin ogrăzi, să nu mai arunce obiectele considerate nefolositoare şi care provin dinainte de 1989, ci să le doneze Muzeului Judeţean. În acest fel şi generaţiile viitoare vor putea vedea cu ochii lor cum trăiau înaintaşii lor într-o gospodărie de la oraş sau de la ţară sau în blocurile cu apartamente minuscule din trecuta epocă a comunismului în România.

Corneliu Floriceanu

O veste bună pentru buzoieni.  Pe 12 mai, ştrandul din Parcul Tineretului şi-a deschis porţile.

Pe lângă cele două bazine, complexul pune la dispoziţia buzoienilor terenuri şi mese de tenis, terenuri de handbal, baschet, fotbal şi – ca noutate – zece aparate de fitness în aer liber. Preţurile sunt ac­cesibile oricărui buzunar, întrucât tarifele au rămas neschimbate de mai mulţi ani. Costul unui bilet pentru adulţi e de 3 lei, în timp ce copiii vor plăti modica sumă de 1 leu. „Domnul primar, de fiecare dată când am solicitat creşterea preţurilor, a argumentat că acest ştrand este dedicat celor cu bani puţini şi astfel au rămas aceleaşi preţuri în ultimii ani“, a declarat administratorul ştrandului, Alexandru Dunel. Concomitent cu deschiderea ştrandului, administraţia Parcului Tineretului intenţionează să de­mareze şi o amplă operaţiune de curăţire a lacului, invadat de vegetaţie din cauza creşterii bruşte a temperaturilor. Andrei Solomon

Standardele după care se ghidează alegătorii buzoieni în prag de alegeri sunt mai ridicate decât în alţi ani. Nu este vorba despre calitatea candidaţilor, ci despre calitatea pomenilor electorale. O găleată sau un pix nu mai sunt suficiente pentru un vot. Buzoienii vor… bani.

Se pare că vremurile în care alegătorii erau convinşi să ofere un vot în schimbul unei găleţi, pentru pixuri sau calendare au apus. Oamenii sunt din ce în ce mai săraci şi ştiu că astfel de obiecte nu îi ajută mai deloc, aşa că la alegerile din această vară au pretenţii mai mari. Unii vor bani cash, alţii indemnizaţii de şomaj. Iată câteva păreri ale unor săteni: „Cel mai bun cadou electoral asta ar fi; bani ne trebuie, că nu avem cu ce trăi. Pensia este de 3 milioane şase sute. O­biec­te…? Ce luăm avem 2 – 3 ani, dar banii sunt de azi pe mâine“, „Pe la ţară, pe majoritatea îi convingi cu găleata, batiste, batice, am văzut aşa ceva. S-a umplut lumea de găleţi şi de broboade. Ar trebui să găsească altceva. Mie, să-mi dea şomajul înapoi!“, „Cadouri? Ar trebui să întrebe ce are nevoie omul. Mulţi nu au strictul necesar. După mintea mea, cred că ar trebui să se intereseze la săraci, la familiile cu copii mulţi, să le aducă alimente, un ban, ce le trebuie. Mie ce să-mi trebuiască? Zile de la Dumnezeu, că nu-ţi dă nimeni nimic, chiar dacă ceri“. Acum rămâne de văzut dacă alegătorii vor refuza cadourile clasice, cu care s-au obişnuit, şi vor ieşi la vot pe 10 iunie.

Denisa Baciu

Populaţia judeţului nostru nu face excepţie de la tendinţa naţională şi, se pare, nici de la cea mondială. S-a constatat că, exceptând câteva ţări, populaţia globului se află într-un proces continuu de îmbătrânire.

Într-un clasament al evoluţiei natalităţii în perioada 1990 – 2010, judeţul Buzău se afla undeva pe locul 22 pe plan naţional. În acest an, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul buzoiencelor care au dat naştere unui copil este constant. „Până la începutul lunii mai, s-au înregistrat la Primăria Buzău – Starea Civilă 890 de naşteri. Comparativ cu anul trecut, până la această dată în 2011 se înregistrau 900 de naşteri. Remarcăm că natalitatea s-a men­ţinut aproximativ constantă. dar ce ne îngrijorează este legat de nu­mărul căsătoriilor: sunt mai puţine, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Sunt multe naşteri în afara căsătoriilor“, a declarat Ro­dica Coroian, director executiv Direcţia de Evidenţă a Persoanelor. Deşi părinţii, de obicei tineri, nu sunt căsătoriţi la data declarării copilului, în majoritatea cazurilor acesta este recunoscut şi de tatăl biologic. Motivele pentru care a scăzut numărul de căsătorii sunt multiple, pe unul dintre primele locuri clasându-se sitaţia materială precară a partenerilor, aceştia neavând posibilitatea de a suporta cheltuielile unei nunţi tradiţionale. De asemenea, au fost importate şi obiceiuri noi, de sorginte europeană. „S-ar putea cuplurile să stea o perioadă de probă, să nu se mai grăbească să vină la Oficiul Stării Civile, să oficieze căsătoria. Sunt multe căsătorii care se oficiază după ce se nasc copiii“, a mai spus Rodica Coroian. Îngrijorător este faptul că numărul deceselor creşte an de an, tinzând să-l egaleze pe cel al naşterilor, până la această dată fiind înregistrate 615 persoane trecute în nefiinţă. În concluzie, dacă cuplurile, căsătorite sau nu, nu vor avea măcar un copil, în curând ne vom trezi fără urmaşi, trăind într-o ţară gârbovită de bătrâni, cu sau fără pensii. Şi cui să o lăsăm moştenire, dacă nu „urmaşilor urmaşilor“ noştri?

Corneliu Floriceanu

Mărăcineni este astăzi o comună tot mai aproape de a deveni o suburbie a Buzăului. Apropierea de oraş a obligat autorităţile să creeze localnicilor condiţii de trai mai bune faţă de alte comune. Priorităţile au fost infrastructura şi învăţământul.

Canalizarea localităţilor care compun comuna Mărăcineni era un deziderat al localnicilor şi a fost materializată. De asemenea s-a reuşit reabilitarea clădirilor şcolilor şi grădiniţelor. O şcoală a fost inaugurată anul trecut, unitate de învăţământ la care merg 200 de copii. Lucrarea a fost începută 2009 şi a costat 1,7 milioane de lei, fonduri obţinute prin Mi­nisterul Educaţiei şi Cercetării, dar şi prin contribuţia proprie a Primăriei Mărăcineni. Un proiect ambiţios care se apropie de finalizare este lărgirea Drumului Judeţean 203 K, o rută importantă nu doar pentru localnicii din Mă­răcineni, ci mai pentru toţi buzoienii. La 1 iunie, este posibilă darea în folosinţă a celei mai moderne staţii de epurare din ţară. „Pe proiectul privind canalizarea, suntem în stadiul de finalizare a Staţiei de epurare, care are termen limită pentru ianugurare 1 iunie. Suntem pe ultima sută de metri cu execuţia acestei staţii, unică în România, un model pilot care apoi se va putea generaliza“, ne-a declarat primarul comunei Mărăcineni, Constantin Dumitru. De asemenea, aproape de malul râului va fi amenajată o bază sportivă cu costuri minime. „Aici am depozitat toate materialele rezultate din demolări şi urmează să folosim cărămida recuperată pentru construirea vestiarelor şi aici va fi baza sportivă a comunei“, am aflat de la primarul Constantin Dumitru. Alimentarea cu apă nu mai reprezintă o problemă pentru micii întreprinzători din zonă. Localnicii sunt acum mulţumiţi că primesc apă pentru culturi şi că în sfârşit tradiţia de legumicultori nu mai este o povară. Ei au numai cuvinte de laudă la adresa primarului lor, pe care îl descriu ca fiind foarte gospodar, dorind să îşi continue proiectele de dezvoltare a comunei şi pe viitor.. Şi pentru terenul care a aparţinut MApN s-a găsit o mai bună întrebuinţare: după perfectarea documentelor aici vor fi concesionate pe 49 de ani, loturi de teren pe care se vor putea construi locuinţe.

Denisa Baciu

Din 2013 vor intra în vigoare certificatele energetice, documente ce vor pune piedici tranzacţiilor imobiliare. Actul costă câteva milioane de lei şi trebuie întocmit de proprietarul ce urmează să vândă un imobil. Certificatul arată performanţa energetică a locuinţei.

Proiectul de lege aprobat luna trecută vizează modificarea legii 327/2005 privind performanţa e­nergetică a clădirilor. Actul normativ a mai fost pus în discuţie în anii anteriori şi presupune obligativitatea unui certificat de performanţă energetică la vînzarea sau cumpă­rarea unui imobil, precum şi la închirierea clădirilor. Repre­zen­tanţii asociaţiilor de proprietari bla­mează această măsură, moti­vînd că majoritatea locuinţelor din România sunt necompetitive din punct de vedere al izolării termice. De asemenea costul eliberării unui asemenea certificat, estimat între 600 şi 1000 de lei, în funcţie de suprafaţa locuinţei, reprezintă încă o piedică. Ideal ar fi, susţin asociaţiile de proprietari, iniţierea unui program unitar de reabilitare energetică. Astfel ar fi evitate situaţiile în care două apartamente din acelaşi imobil s-ar încadra în standarde de performanţă energetică diferit. Prin obţinerea unui singur certificat pe întreg imobilul s-ar diminua şi costurile aferente expertizei, susţine vicepreşedintele Uniunii Asociaţiilor de Proprietari din Buzău, Constantin Ionescu. Certificatul energetic este valabil zece ani şi conţine printre altele consumul de energie al construcţiei precum şi parametrii ce permit evaluarea locuinţei. Un apartament se poate încadra într-unul din cele 7 calificative acordate, funcţie de energia consumată pentru încălzire, iluminat etc.

Andrei Solomon