Unii dintre oamenii aduşi la internatul Liceului cu Program Sportiv îşi duc traiul pe străzi sau prin gări de ani de zile. Un bătrân ne spune că la început s-a dus „la nişte prieteni, dar nu aveau căldură şi lumină“ şi a venit de bunăvoie la internatul LPS. Un alt om necăjit, alungat de acasă – se plânge el – de la 14 ani, a stat cinci zile prin gări, până a fost adus la adăpost de ger. Alţii se pare că ar avea locuinţă, dar nu au bani pentru a le încălzi şi nimeni nu le poate oferi un ajutor financiar. O femeie în vârstă din Lipia era mulţumită că a ajuns la Buzău, i se dă de mâncare, este cald, pentru că ea nu are lemne cu care să-şi facă focul acasă.
Cele 16 persoane au fost cazate la ultimul etaj al internatului liceului, fără însă a se intersecta cu elevii cazaţi aici. În plus, oamenii străzii sunt şi păziţi de echipaje de poliţie pentru a nu distruge încăperea, a declarat directorul liceului, prof. Lăcrămioara Ilie.

Adăpostul pentru oamenii străzii, în continuare pe tuşă

În timp ce autorităţile au improvizat două adăposturi pentru oamenii străzii, unul la Liceul Sportiv şi altul la Liceul Agricol, adăpostul ridicat special pentru această categorie de oameni de Primăria Buzău stă încuiat. Acesta este nefuncţional din cauza unui document care întâzie să apară de la Guvern.

În fiecare iarnă, mulţi dintre oamenii străzii ajung la Spitalul Judeţean, cu viroze puternice şi cu degerături, unora fiindu-le amputate degete de la mâini sau picioare. Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, municipalitatea a construit un adăpost unde ei să poată beneficia de cazare, masă şi îngrijire medicală. Aici pot fi primiţi cei fără adăpost ori călătorii surprinşi în oraş de situaţii fără ieşire precum săptămâna trecută, când căile de transport au fost blocate de nămeţi şi nu au mai putut ajunge la localităţile de domiciliu. Din păcate, angajarea personalului pentru Adăpost a fost blocată de autorităţile guvernamentale, împiedicând autorizarea aşezământului şi, implicit, acordarea serviciilor pentru care a fost conceput. Supărarea viceprimarului Marcel Ciolacu este evidentă, atunci când vine vorba despre centrul încă nedeschis: „De la Guvern nu a venit răspunsul pentru a putea angaja personal. Adăpostul nu-l putem autoriza fără angajaţi. În continuare, rămân la părerea că la Ministerul Administraţiei şi Internelor persoana însărcinată să ne dea această aprobare ori e proastă ori e de rea credinţă… Cred că mai degrabă proastă, astfel încât a tăiat din schemă exact angajaţii care ne-ar fi conferit posibilitatea de a autoriza acest Adăpost“, a declarat viceprimarul Marcel Ciolacu.
Adăpostul beneficiază de condiţii moderne de cazare şi îngrijire, având o capacitate de 25 de locuri şi putând fi extins cu încă 25. Teoretic, oamenii pot solicita serviciile adăpostului pe perioade determinate dar numai în cazul în care acesta va fi autorizat şi va dispune de personalul aferent.
Corneliu Floriceanu, Denisa Baciu

Micro XIV şi Broşteni, cartierele cu probleme

Aproape 30 de asociaţii de proprietari nu au mai trecut pe la ghişeul firmei de salubrizare de câteva luni. Asociaţiile au reşit să acumuleze datorii care însumează 2,5 miliarde de lei vechi. Debitele sunt mai vechi de 30 de zile, unele dintre ele datând chiar şi din 2009, fapt pentru care firma de salubrizare a sistat serviciul de ridicare a gunoiului. Cele mai mari sume pe care le are de încasat RER Ecologic sunt de la asociaţiile de proprietari din Micro 14 şi de la cele din Broşteni. Şefii asociaţiilor nu au mai plătit facturile din 2009. Reprezentanţii societăţii de salubrizare atrag atenţia că există posibilitatea să fie întreruptă prestaţia şi pe platformele care deservesc asociaţii bun-platnice, în cazul în care numărul acestora este depăşit de asociaţiile rău-platnice. Conducerea RER Ecologic este de părere că cele mai mari probleme nu sunt cauzate de locatari, ci chiar de conducerile asociaţiilor de proprietari. Directorul Liviu Mocanu declară că a făcut apel la cetăţeni, să ceară o verificare la asociaţie, întrucât problema ţine de administraţie. Ba chiar a dat exemplul unei asociaţii, PT 5/3 din Dorobanţi, unde erau restanţe de mai bine de un an, dar după schimbarea conducerii, s-a ajuns cu plata la zi.
Următoarea măsură pe care firma de salubrizare o va lua pentru a recupera datoriile este acţionarea în instanţă a asociaţiilor rău-platnice.
Denisa Baciu

Dacă nu aveţi încotro şi trebuie să ieşiţi neapărat din casă este indicat să vă îmbrăcaţi adecvat, cu haine din bumbac, nu foarte strânse pe corp pentru că favorizează pierderea de căldură. Încălţămintea trebuie să fie, de asemenea, lejeră şi şosetele groase, tot din bumbac sau lână.
Alimentaţia diversificată şi sănătoasă creşte rezistenţa organismului la frig dar este bine să evitaţi mâncărurile foarte elaborate, cu afumături sau multă grăsime. Ceaiurile calde şi supele sunt recomandate în timp ce băuturile alcoolice, care au calitatea de a încălzi pe moment, sunt contraindicate, mai ales consumate în exces.
Cei care suferă de afecţiuni cronice trebuie să evite să iasă din casă, îndeosebi dimineaţa şi seara, când temperaturile sunt foarte scăzute, pentru a nu-şi acutiza afecţiunile. Dr. Mazdrag îi sfătuieşte pe buzoieni ca pentru orice problemă de sănătate este bine să se prezinte în primul rând la medicul de familie, care cunoaşte toată patologia, şi să nu ia cu asalt secţia de urgenţe a Spitalului Judeţean pentru probleme minore, pentru că vor aştepta foarte mult şi nu este o rezolvare a situaţiei lor. Şi pentru că frigul va mai dura, este bine să vă aprovizionaţi pentru o perioadă mai îndelungată evitând în felul acesta ieşirile repetate într-un mediu ostil.
Corneliu Floriceanu

20 de paturi în plus, la complexul pentru vârstnici

Complexul de Servicii pentru Persoane Vârstnice „Alexandru Marghiloman“ din municipiul Buzău va putea primi mai mulţi asistaţi după ce aleşii locali au aprobat suplimentarea capacităţii de cazare cu 20 de paturi.
Responsabilii centrului de asistenţă socială au solicitat majorarea ca urmare a numeroaselor cereri, în momentul de faţă existând o listă de aşteptare cu peste 100 de persoane care solicită preluarea în sistemul rezidenţial. Potrivit reprezentanţilor azilului „Marghiloman“, vârstnicii de pe lista de aşteptare nu au susţinători legali, provin din familii cu situaţii financiare precare ori necesită îngrijire medicală permanentă, după numeroase externări din spital. După decizia de joi din Consiliul Local Municipal, numărul de paturi din Complexul „Alexandru Marghiloman“ va ajunge la 50. În proiectul de hotărâre aprobat la ultima şedinţă de Consiliu Local se precizează că efortul financiar al suplimentăriii numărului de paturi nu va fi mare, având în vedere menţinerea cheltuielilor cu utilităţile la acelaşi nivel, faptul că alocaţia de hrană de 10 lei pe zi poate fi acoperită din contribuţiile lunare ale beneficiarilor, precum şi de anumite donaţii ori sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice.
Mihai Bunăziua

Părinții dau vina pe lipsa banilor

Condiţiile grele de viaţă sau pur şi simplu inconştienţa şi nepăsarea fac ca tot mai mulţi copii să ajungă în centrele de plasament. Numărul copiilor creşte de un an la altul şi abandonul începe să devină un fenomen.
De exemplu, dacă în anii trecuţi reprezentanţii „Protecţiei Copilului“ primeau în medie, pe lună, 5-6 sesizări, acum ajung să primească şi 10 sesizări privind abandonul copiilor.
În anul 2011 numărul copiilor abandonaţi s-a dublat faţă de 2010, iar cei mai mulţi dintre micuţii părăsiţi de părinţi au ajuns în grija asistenţilor maternali.

„În 2011, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a primit 96 de sesizări de abandon, venite din Maternitate şi unităţile sanitare de pe raza judeţului Buzău. Pentru 54 de copii s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgenţă. În majoritate, au mers la asistenţi maternali profesionişti, la căsuţe de tip familial au ajuns doar doi copii şi doi la plasamente familiale“, a declarat Roxana Kovacs, purtătorul de cuvânt al DGASPC Buzău.
De obicei, micuţii sunt părăsiţi de mame încă din maternitate. Apoi, angajaţii unităţilor spitaliceşti iau legătura cu „Protecţia Copilului“. Prima măsură pe care specialiştii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului o iau este internarea într-un centru de plasament. Însă de multe ori copiii sunt duşi şi acasă, iar părinţii sunt consiliaţi, ceea ce face ca în unele cazuri bebeluşii să fie acceptaţi în familia naturală. „47 de copii au avut şansa de a merge în familiile naturale, în urma consilierii psihologice pe care au primit-o de la specialiştii DGASPC. Motivele pentru care deseori copiii ajung în sistemul de protecţie, părăsiţi fiind în spitale sau Maternitate, motive invocate de părinţi, sunt lipsa condiţiilor sau faptul că micuţii au probleme de sănătate care necesită tratamente şi supraveghere permanentă“, a mai declarat Roxana Kovacs.Copiii care nu au însă norocul să fie acceptaţi de părinţi mai pot avea o şansă din partea familiilor care doresc să îi adopte şi să le ofere căldura unui cămin. Dar de multe ori dorinţele adulţilor nu se împlinesc, procedurile de adopţie fiind destul de greoaie.
Denisa Baciu

La mai multe absențe, copiii vor fi tăiați de la alocație

Implementarea sistemului de acces în liceele buzoiene pe bază de cartelă magnetică naşte încă multe discuţii şi întrebări. Cum şi dacă banii cheltuiţi vor ajuta la reducerea absenteismului din şcoli? Cel mai bun răspuns al şefilor învăţământului buzoian a fost „nu ştim, să lăsăm timpul să curgă şi să vedem apoi dacă e bun sau nu“. În schimb, a încercat să ofere un răspuns argumentat domnul Gheorghe Ibriş, patronul firmei care se ocupă cu implementarea sistemului la liceele Eminescu, Hasdeu, Agricol, Filipescu, LPS, CFR şi Seminarul Teologic. „Eu sunt buzoian şi sunt interesat ca acest sistem să fie operaţional, să producă efecte. Alte firme, de prin Bucureşti sau de prin ţară, sunt interesate să ia banii şi atât. Eu şi firma mea vom implementa un sistem prin care părinţii sau rudele copilului care nu a venit la şcoală să fie înştiinţaţi printr-un SMS de acest lucru. La intrarea liceului vom pune şi camere de luat vederi pentru a-i surprinde pe elevii care vor dori să treacă prin cititor şi cartela de acces a colegului. Am discutat despre acest sistem inclusiv cu primarul Boşcodeală, a fost încântat. De asemenea, la absenţe prelungite se vor putea comunica datele şi Direcţiei de Asistenţă Socială, pentru ca elevii să fie tăiaţi de la alocaţie“.
Despre acest sistem se va discuta pe larg într-o ediţie specială a emisiunii Impakt în Campus Tv din această săptămână.
Auraş Tereacă

Ce semnificã ziua de 24 ianuarie

Pe 24 ianuarie s-a sărbătorit Unirea Principatelor Române, mai precis unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Pentru că de la evenimentul istoric s-au scurs 153 de ani, am vrut să aflăm dacă buzoienii ştiu câte ceva despre acest moment important din istoria ţării. Dacă unii dintre buzoienii întrebaţi ştiau că 24 ianuarie este Ziua Unirii, alţii nu ştiau ce semnifică această unire.

„Am uitat, suntem bătrâni şi nu mai ţinem minte“, se scuzau unii, iar după alţii unirea cu Transilvania a avut loc încă din 1859. Ce să mai spunem de un buzoian puternic acorat în efervescenţa ultimelor zile şi care ne-a spus că pe 24 ianuarie „s-au unit ANTICIPATELE!“.
Un alt trecător ne-a răspuns că nu se sărbătoreşte nimic: „La viaţa asta, mai sărbătoreşte cineva ceva? Ce unire, este dezbinare“.
Alţi buzoieni luaţi prin surprindere au cam încurcat puţin anii istoriei, dar este de înţeles având în vedere multitudinea evenimentelor istorice ale României. Pentru că alţii sunt puşi mereu pe petreceri, găsesc chiar şi ziua de 24 ianuarie un motiv să sărbătorească aşa cum se cuvine, crezând că ar fi decretată zi naţională. Dar şi pentru ei facem menţiunea că Ziua Naţională a României este pe 1 decembrie.
Dacă unii dintre buzoieni au încurcat anii sau evenimentul, alţii au avut lecţiile pregătite şi ne-au vorbit despre Milcov, Cuza şi Moş Ion Roată, şi-au amintit de manifestările ce se organizau altădată, cu regretul că un astfel de eveniment nu mai este tratat cu importanţa cuvenită.
Denisa Baciu

Sâmbătă, la sediul asociaţiei „1 Iunie 2001“ am asistat la un eveniment în premieră: slujirea unui parastas de pomenire de către doi preoţi: unul vorbitor – preotul Ilie de la Biserica Banu – iar celălalt surdo-mut – preotul Radu Bârsă din Focşani. Au participat membri, voluntari şi simpatizanţi ai asociaţiei, cu deficienţe de auz şi vorbire, orbi sau absolut normali. Una dintre cele mai arzătoare dorinţe ale preşedintei Asociaţiei „1 Iunie 2001“, Ionica Tarău este să înlesnească accesul hipoacuzicilor la slujbele bisericeşti şi, mai ales, la taina spovedaniei de care nu pot avea parte decât dacă preotul îi înţelege în totalitate. Şi cine ar putea fi mai potrivit decât preotul Radu Bârsă din Focşani, care ar fi fericit să-şi poată sluji şi credincioşii din Buzău, mai ales dacă ar avea acces la o capelă din oraş.
Hipoacuzicii au urmărit slujba concentraţi, înţelegând, unii dintre ei pentru prima oară, spusele preotului datorită confratelui surdo-mut din Vrancea… Ne-am rugat alături de semenii noştri care nu aud, nu vorbesc sau nu văd şi am rostit împreună „Tatăl nostru“.
Corneliu Floriceanu

Peste 1800 de pensionari au depus cereri pentru bilete de tratament

Ca în fiecare an, Casa Judeţeană de Pensii va oferi şi în 2012 bilete de odihnă şi tratament în staţiunile din ţară care au contracte cu Casa Naţională de Pensii. Până la această dată nu au fost primite informaţii referitoare la staţiunile pentru care vor fi alocate serii şi bilete. Reprezentaţii abilitaţi de la Casa Naţională de Pensii Publice negociază cu prestatorii de servicii în domeniu pentru un număr de bilete care să se încadreze în suma alocată din bugetul pentru 2012. Repartiţiile la Casele teritoriale se vor face după încheierea contractelor, de regulă în perioada februarie – martie, cel mai târziu în aprilie, când va începe şi repartizarea biletelor către solicitanţi.

„Pentru staţiunile în care Casa Naţională de Pensii are încă hoteluri, respectiv Monteoru, Covasna, Amara, Buziaş şi Olăneşti, nu s-au deschis încă seriile, ne-a informat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Vali David. Primim cereri, pentru că este o mare grijă a pensionarilor, să se înregistreze pentru eventuale bilete de tratament. Numărul de înregistrare, ca şi în anii trecuţi, nu are nici o relevanţă, ci punctajele, stabilite după criterii specifice: tipul pensiei, valoarea, având prioritate cei cu pensii de invaliditate, de handicap, cu programe de recuperare, cu pensii foarte mici“. Aşadar, nu este nici o grabă pentru depunerea cererilor, punctajul nefiind influenţat de data înregistrării acestora. Cererile se depun cu cel mult 40 de zile înainte de data solicitată pentru începerea perioadei de odihnă sau tratament. Alocarea depinde în cea mai mare măsură de numărul de solicitări naţionale, iar dacă sunt mai multe cereri pentru aceeaşi staţiune, vor pleca cei cu punctajele mai bune.
Casa Judeţeană de Pensii are în evidenţă peste 130.000 de pensionari dintre care, anul trecut, 996 au beneficiat de bilete de odihnă de şase zile în timp ce alte 5000 de pensionari şi-au îngrijit sănătatea în staţiunile balneo-climaterice din ţară, mulţi dintre aceştia preferând, ca de obicei, staţiunea Sărata Monteoru.
Corneliu Floriceanu