Bolnavii care suferă de cancer, tuberculoză ori alte maladii grave au o şansă în plus în lupta pentru sănătate. O spune creatorul preparatului Exela, Alexei Crîşmar. Doctorul în ştiinţe a realizat în urmă cu mulţi ani investigaţii la Cernobîl, în urma cărora a reuşit să prepare un produs din apă de mare. Leacul este extrem de simplu, dar eficient pentru organism, spune inventatorul.

Bazându-se pe studiile sale de biochimie, Alexei Crîşmar a pornit de la ideea că apa de mare are o compoziţie asemănătoare cu cea a sângelui nostru, iar combinaţia dintre sare de mare, cupru şi argint are rol de eliminare a toxinelor din or­ga­nism. Produsul poate fi mai bun şi decât antibioticele exis­tente pe piaţă, mai ales că virusurile se schimbă de la zi la alta, iar pentru cele mai noi încă nu s-a găsit un antidot. Conform cercetătorului, astăzi majoritatea oamenilor se plâng de dureri ale coloanei vertebrale, iar acestea nu sunt decât nişte reacţii la acumulările de toxine din organism. Alexei Crîşmar consideră că preparatul Exela, alaturi de recomandările medicilor, duc la vindecare. Rezultatele au aratat ca preparatul este un bun stimulator al sistemului enzimatic, un absorbant şi dezinfectant, un protector de raze ionizante. Creatorii preparatului spun că cele mai simple teste realizate până acum pe oamenii sănătoşi care au luat Exela preventiv au dus la întărirea imunităţii, vindecarea rapidă a rănilor, curăţarea pielii de coşuri şi de unele eczeme, normalizarea ten­siunii arteriale, dispariţia durerilor de cap şi a migrenelor, eliberarea muşchilor de toxine şi săruri, întărirea rădăcinii părului, dispariţia nervozităţii, creşterea poftei de mâncare. Cercetătorul a susţinut în acest sfârşit de săptămână la Biblioteca Judeţeană mai multe lecţii legate de acest preparat, precum şi despre evoluţia virusurilor din România. Dacă nu aţi avut timp să îl ascultaţi la Buzău, puteţi afla mai multe detalii de pe site-ul: www.excela-produse.ro.

Denisa Baciu

Finanţarea de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău ar putea fi diminuată din cauza unei noi clasificări a unităţii. Cea mai mare unitate spitalicească din judeţul nostru a trecut printr-o perioadă de evaluare, iniţiată de minister la nivel naţional, timp în care managerii au transmis chestionare completate pentru fiecare indicator de performanţă solicitat. Conducerea spitalului se aştepta la o clasificare în categoria a doua, însă veştile din partea responsabililor de la minister îi nemulţumesc pe directori.

Contactat telefonic, medicul Dorel Nicolescu, managerul Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, a declarat: „După părerea noastră, unitatea este bine dotată, astfel încât să fie încadrată în categoria a II-a, dar la videoconferinţă s-a anunţat că spitalele judeţene vor fi încadrate în categoria a III-a“.
Amprenta pusă pe Spitalul Judeţean Buzău nu este de faţadă însă. Vor exista consecinţe financiare: mai puţin bani alocaţi pentru practică medicală. „Lucrul acesta ne nemulţumeşte – a declarat managerul spitalului – pentru că vor fi diferenţieri la plata spitalelor şi consider că suntem nedreptăţiţi, când avem atâtea lucruri bune realizate aici, şi ne plasează direct în categoria a III-a, aşa, fără nici un fel de explicaţii“.
Procesul de evaluare a unităţilor medicale nu este încă finalizat, spun, în schimb, responsabilii Direcţiei de Sănătate Publică Buzău, instituţie care poate aduce Ministerului argumente pentru o clasificare în categoria a doua a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, în ciuda îngrijorărilor actuale exprimate de managerul unităţii.  (Mihai Bunăziua)

În așteptarea reluării activității

Degringolada creată după desfiinţarea spitalelor Pătârlagele, Pârscov şi Vintilă Vodă dovedeşte, de la o zi la alta, că măsura Ministerului Sănătăţii a fost adoptată fără a fi luate în calcul şi consecinţele.

Personalul medical din unităţile închise pierde deja o săptămână la salariu, pentru că până la începutul acestei săptămâni nu îşi reluaseră activitatea în spitalele pentru care au optat. Pe de altă parte, tot la acel moment nu era nimic cert în privinţa posibilităţii financiare a spitalelor rămase în sistem, de a prelua cadrele medicale distribuite. Doar conducerea celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ a anunţat, oficial, că va angaja persoanele rămase fără loc de muncă. Medicul Dorel Nicolescu, managerul Spitalului Judeţean, a declarat: „Suntem singurul spital din judeţ care ne asumăm responsabilitatea angajării acestor oameni şi ne menţinem încă poziţia fermă, în sensul de a veni în ajutorul acestor salariaţi disponibilizaţi. Numărul acestor cadre se ridică la 70. Aici sunt costuri de personal imense, care dacă nouă nu ni se asigură ca o suplimentare la bugetul pe care îl avem, nu putem să întreprindem acest demers“.
Asigurări de la Minister
Spitalele Nehoiu şi Săpoca, pentru care s-au depus de asemenea cereri de redistribuire, au dat semne că nu ar participa la această acţiune, neavând siguranţa că vor beneficia de fonduri care să acopere noile cheltuieli cu salarizarea. Autorităţile din Sănătate spun totuşi că Ministerul a dat asigurări că vor exista sume alocate pentru plata personalului redistribuit. Medicul Venera Acsinte, directorul Direcţiei de Să­nă­tate Publică Buzău, a prezentat reporterilor CAMPUS un document semnat de secretarul de stat Raed Arafat, în spri­­jinul acestei afirmaţii: „Această hârtie a venit şi a fost înregistrată în această dimi­nea­ţă (marţi, 5 aprilie – n.r.) şi citez: În urma discuţiilor cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, am stabilit că valoarea contractelor de furnizare de servicii ale unităţilor spitaliceşti care preiau acest personal va fi majorată corespunzător, după finalizarea redistribuirii, astfel încât să fie acoperite cheltuielile suplimentare cu personalul preluat, iar procentul cheltuielilor de personal ale unităţilor spitaliceşti, raportat la sumele decontate de către Casele de Asigurări şi la sumele asigurate de bugetul Mi­nisterului Sănătăţii cu această destinaţie, să nu fie influenţat de preluarea persoanelor respective“.
Contracte pentru 44 de cadre
Cu toate acestea, în lipsa unei finanţări negru pe alb, conducerea Spitalului Judeţean Buzău îşi va lua măsuri de precauţie. Cadrele medicale noi vor fi angajate pe o perioadă determinată, de până la trei luni. „În această stare de lucruri încă agitată, în care nici timp nu mai este să putem să mai studiem lucrurile, cred că nu avem altă posibilitate decât să preluăm acest personal, de care noi avem nevoie, dar numai pe o perioadă limitată de timp, adică cu un contract de muncă pe perioadă determinată, pe câteva luni. Pentru că în acest timp poate lucrurile se vor mai limpezi, poate că vom avea certitudinea unei angajări finale, dacă vom fi bugetaţi aşa cum trebuie. În final vor fi preluate 44 de cadre“, a declarat directorul Spitalului Judeţean.
SANITAS acuzã haosul creat de minister
Sindicatele critică, în continuare, decizia dată de Minis­te­rul Sănătăţii şi acuză autori­tăţile de la centru de haosul creat în sistemul sanitar. Asis­tent Mariana Munteanu, liderul SANITAS Buzău acuză: „To­tul se face în pripă, totul se face fără prea multă logică sau aplecare către om, indiferent că omul este salariatul din sistem sau bolnavul din spital. La mo­mentul acesta, faptul că sunt oameni care nu ştiu încotro să o ia este tocmai din cauza faptului că suntem conduşi de o persoană care nu a avut nici o tangenţă cu sistemul sanitar şi probabil nici nu va mai avea, pentu că după părerea mea se pare că motto-ul este – după mine, potopul!“.
Managerul Spitalului Judeţean vine însă cu o precizare care ar putea totuşi să mai aducă linişte în rândul noilor salariaţi: „Ei încep să vină cu repartiţiile pe care le au de la DSP iar noi, la Spitalul Judeţean le centralizăm, vedem unde putem să-i repartizăm şi practic din ziua de joi (7 aprilie – n.r.) noi avem obligaţia, conform ordinului ministrului, să îi primim“. Şi în aceste condiţii, este evident că, fără voia lor, cadrele medicale din unităţile desfiinţate vor pierde bani buni la salariu, din cauza faptului că nu au fost redistribuite imediat la noile locuri de muncă. Liderul SANITAS susţine că „este o adevărată dramă faptul că după ani de muncă, şi la o anumită vârstă te trezeşti că nu ştii dacă mâine mai poţi să dai mâncare copiilor, poţi să plăteşti rata. Oamenii, până când vor merge la locurile de muncă – ceea ce poate să dureze – sunt fără nici un fel de venit“. (Mihai BUNĂZIUA)

Medicii de familie s-au reunit joi la Buzău pentru a li se comunica noile tarife orientative pentru servicii medicale nedecontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Liderii din teritoriu ai acestora au folosit acest prilej şi pentru a lansa o serie de acuze împotriva sistemului medical actual.
Potrivit preşedintelui Societăţii Medicilor de Familie Buzău, dr. Valeriu Bistriceanu, din cauza repartiţiei inegale a fondurilor între specialităţile medicale, contractul care se vrea semnat de către CNAS nu poate fi dus la îndeplinire conform regulilor practicii medicale.
Singurul politician care a răspuns invitaţiei de a participa la eveniment, deputatul PD-L Cezar Preda a precizat că, deşi înţelege poziţia de forţă a medicilor de familie, îi îndeamnă pe aceştia la o rezolvare a conflictului pe bază de negociere.
Cea mai ieftină intervenţie medicală pentru buzoieni oferită prin cabinetele medicale care nu sunt în contract cu casa de asigurări de sănătate este o injecţie (5 lei) şi cea mai scumpă este o consultaţie de urgenţă pe timpul nopţii, care are un preţ orientativ de 100 de lei. (Ştefan Dobre)

La Buzău, nu funcționează nici un cabinet pentru urgențe stomatologice

De patru ani, autorităţile sanitare buzoiene ignoră dinţii buzoienilor. Două ordine ale Ministerului Sănătăţii referitoare la obligativitatea înfiinţării unui cabinet stomatologic de urgenţe sunt tratate cu „pastila indiferenţei“ la Buzău. dentiştii buzoieni şi Direcţia de Sănătate Publică pasează de la unii la alţii durerile de dinţi ale buzoienilor.

„Există un Ordin de ministru din 2007, şi anume 176, cu rectificarea 1523/2008, în care se stipulează că în cadrul Unităţii de Primire Urgenţe din cadrul fiecărui Spital de Urgenţe trebuie să existe şi un cabinet de urgenţe stomatologice. Din cauza lipsei de spaţiu, a banilor, nu s-a înfiinţat. Noi am făcut demersurile necesare, la acel moment, din partea Colegiului, pentru înfiinţarea acestui cabinet, dar nu s-a realizat. Cei de la Direcţia de Sănătate Publică ar trebui să înfiinţeze acest cabinet. Ar trebui, dar este problema spaţiului şi a banilor“, a declarat Claudia Ciupitu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din Buzău.
De partea cealaltă, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică reclamă reticenţa medicilor dentişti, care nu sunt de găsit atunci când trebuie să se prezinte la serviciul public de urgenţe stomatologice.
„Eu voi discuta, inclusiv cu dr. Ciupitu, care este şeful Colegiului, şi o să vedem. Eu sunt convinsă că şi dumnealor consideră că este o problemă de sănătate publică. Poate şi dumnealor au diverse propuneri, cunoscând mai bine situaţia şi activitatea într-un cabinet stomatologic şi poate că împreună reuşim să rezolvăm această problemă“, a declarat directorul DSP Buzău, dr. Venera Acsinte.
În aceste condiţii, dacă nu au o relaţie specială cu un medic stomatolog, buzoienii trebuie să strângă din dinţi până se face dimineaţă sau până în ziua de luni, când se deschid cabinetele. (Ştefan Dobre)

Salariații spitalelor desființate, refuzați la redistribuire?

Pacienţi şi personal medical rămaşi pe drumuri. Sunt o parte dintre efectele probabile ale desfiinţării spitalelor Pâtârlagele, Pârscov şi Vintilă Vodă. Deja cele trei unităţi sanitare nu mai fac internări şi se ocupă doar de urgenţele medicale. Nici salariaţii care zilele acestea au optat pentru posturile vacante în celelalte spitale nu au parte de veşti bune. Conducerea celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ, instituţie pe care cei mai mulţi au ales-o la redistribuire, susţine că, din cauza lipsei de bani, nu poate prelua personal medical nou.

Aşadar decizia Ministerului Sănătăţii de a pune lacăt pe cele trei unităţi ar putea declanşa un scandal de proporţii în sistemul sanitar buzoian. Chiar dacă oficial nu s-a primit un ordin de desfiinţare, la Pătârlagele se lu­crea­ză cu gândul că uşile spitalului vor fi închise. De aceea, pacienţii sunt trimişi către alte unităţi. „Sunt îndreptaţi spre alte unităţi spitaliceşti. Spitalul acordă asistenţă medicală pentru pacienţii internaţi până la 31 martie, când expiră şi actul adiţional cu Casa de Asigurări de Sănătate Buzău. Încă nu avem semnale că acest contract se prelungeşte de la 1 aprilie“, a declarat ec. Violeta Stănescu, ma­nagerul Spitalului Pătârla­gele.
Aceeaşi situaţie şi la Vintilă Vodă, unde personalul medical şi-a făcut deja calculele pentru a fi redistribuit la spitalul din Săpoca şi la Spitalul Judeţean. Şi la Centrul de Sănătate din Pârscov sunt tratate doar urgen­ţele. Conducerea unităţii are o misiune grea acum. Trebuie să găsească soluţii pentru eliberarea saloanelor. „Problema principală este a pacienţilor din Secţia de îngrijiri paliative, pentru că sunt bolnavi care, unii, sunt netransportabili, unii sunt foarte aproape de final. Am luat legătura cu aparţinătorii lor şi aceia pe care am mai putut să-i externăm, i-am externat. Dar, din păcate, din estimările noastre, rămân vreo 25 de pacienţi pe secţie. În Secţia de medicină internă or să rămână puţini bolnavi, pentru că nu mai internăm decât urgenţele, deşi în mod oficial nu s-a dat nici o dispoziţie, nu există o decizie de închidere a unităţii“, declara la începutul săptămânii dr. Emil Dorobanţu, managerul Spita­lului Pârscov.
Un ordin al Ministerului Sănătăţii dă posibilitatea personalului medical din unităţile ce urmează să dispară… să fie redistribuit. Puţini sunt cei care vor să se îndrepte către Săpoca şi Nehoiu. Majoritatea salariaţilor de la cele trei spitale au optat pentru Spitalul Judeţean.
„Majoritatea angajaţilor de la Centrul de Sănătate Pârscov optează penru Spitalul Săpoca, pentru Secţia de la Ojasca dacă se poate, şi pentru Spitalul Judeţean. Dar din informaţiile pe care le avem noi, nici unul dintre aceste spitale nu poate să preia personalul, întrucât s-ar depăşi fie fondul de salarii, fie ponderea aceea de 70 la sută, care reprezintă maximul de cheltuieli, din total, cu salarizarea“, afirmă dr. Emil Dorobanţu.
Temerile managerilor de la cele trei instituţii sunt alimentate, oficial, de responsabilii Spitalului Judeţean de Urgenţă. Nu avem bani pentru salariaţi noi, spun managerii celei mai mari unităţi spitaliceşti.
„Eu înţeleg dorinţa oamenilor de a veni la Spitalul Judeţean şi chiar mi-aş dori să pot să angajez personalul acolo unde la ora actuală eu cred că am lipsă. Chestiunea este însă delicată, pentru că noi nu putem asigura salariile acestor oameni, pe care eventual i-am angaja. Regula la spital este să ne încadrăm în cheltuieli de perso­nal de maximum 70 la sută din buget, or noi la ora actuală suntem în situaţia să avem depăşită această sumă, suntem undeva la 80 la sută“, explică dr. Doru Nicolescu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău.
La începutul acestei săptămâni a fost termenul limită până la care personalul medical din cele trei unităţi sanitare de pe lista neagră a putut opta pentru posturile declarate libere la redistribuire. Directorii unită­ţilor alese de medici şi asistenţi vor avea ultimul cuvânt. Ei decid dacă îi pot angaja pe cei care, practic, sunt nevoiţi să îşi caute un nou loc de muncă. Managerul Spitalului Judeţean dă de înţeles, înaintea analizării fiecărui dosar în parte, că nu vor exista şanse de aprobare a transferurilor: „Ne pare foarte rău că nu putem să ieşim în întâmpinarea acelor oameni care sigur vor avea acest mare necaz, pentru că nu o să-i putem angaja. Aceasta este singura problemă. Problema banilor, a salarizării este cea care ne determină să nu-i putem angaja“.
Managerii unităţilor care vor fi închise urmau să depună la Direcţia de Sănătate Publică tabelul nominal cu opţiunile salariaţilor pentru alte spitale. DSP va face redistribuirea, în zilele de 4 şi 5 aprilie. Spitalele din Pătârlagele, Pârscov şi Vintilă Vodă se reorganizează în cămine pentru persoane vârstnice. (Mihai BUNĂZIUA)

Au deschis proces pentru recuperarea banilor

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă Buzău cer în instanţă recuperarea banilor luaţi din salarii din luna iulie a anului trecut şi până în prezent. Ei consideră că diminuarea a fost ilegală şi nu trebuia aplicată ambulanţierilor, din moment ce ei sunt finanţaţi pe serviciu, în urma unui contract semnat cu CJAS. În plus, mişcorarea salariilor s-a făcut în baza unui act normativ care prevedea că de la 1 ianuarie veniturile vor reveni la nivelul de dinaintea diminuărilor.

„Procesul pe care l-am intentat are ca scop recuperarea sumelor reţinute din luna iulie până în decembrie 2010, diminuarea cu 25 la sută. Conform Curţii Constituţionale, urma ca la sfârşitul lunii decembire să se revină la salarizarea din iunie 2010, lucru care nu s-a întâmplat“, a declarat asistentul Ionuţ Stoicescu, lider al Sindicatului Ambulanţa Buzău.
În loc de revenirea la salarizarea din luna iunie a anului trecut, de la 1 ianuarie şi angajaţii de la Salvare au avut parte de o majorare de doar 15 procente, fapt care i-a determinat să se adreseze instanţei de judecată. „Ulterior, prin asumarea răspunderii Guvernului, au ieşit Legile 284 şi 285. Prima lege tratează o nouă încadrare salarială, care are ca efect diminuarea salariului de bază, iar prin legea 285 s-a vrut o recuperare de 15% a salariilor diminuate cu 25%. În fapt, a fost un procent mult mai mic, drept pentru care am acţionat în instanţă, pentru recuperarea tuturor drepturilor salariale pierdute“, a explicat liderul de sindicat.
În procesul deschis la Buzău, aproape 200 de salariaţi ai Serviciului Judeţean de Ambulanţă solicită recuperarea drepturilor băneşti. (M.B.)

Din Moldova, Siria și Irak

Reducerile de salariu din domeniul sănătăţii, lipsa de oportunităţi şi mirajul unui trai mai bun peste graniţă subţiază din ce în ce mai mult numărul medicilor buzoieni.  De la începutul anului, mai mulţi medici şi-au manifestat dorinţa de a pleca din România, iar evoluţia ieşirilor din sistem este de anticipat. Dacă medicii români pleacă în străinătate, o soluţie pentru acoperirea lipsurilor din sistemul sanitar românesc ar fi importul de doctori din străinătate. La Buzău există câteva astfel de cazuri.

„Sunt medicii din Republica Moldova, care lucrează la noi şi, mai exotici, avem un medic sirian, care este specialist de boli interne şi a urmat procedura de a lucra în sistemul sanitar din România, şi un medic irakian, care este cardiolog şi a făcut facultatea în România“, a declarat Victor Ioniţă, preşedintele Colegiului Medicilor Buzău.
Procedura importului de medici din afara Uniunii Europene este însă destul de greoaie: „Pentru ei este o procedură ceva mai lungă, detaliază medicul Victor Ioniţă: presupune echivalarea studiilor şi asta însemnând câteva stagii de specialitate, făcute în clinici universitare, finalizate cu examene, pentru a se vedea dacă au capacitatea necesară pentru a lucra în sistemul nostru“.
În România ar putea lucra imediat medicii din Comunitatea Europeană. Însă nu există astfel de solicitări declară dr. Ioniţă: „În momentul de faţă, pot să înceapă să lucreze imediat medicii din Comunitatea Euro­peană, cu care avem compatibilitate din punct de vedere al sistemului de învăţământ. Din păcate, după ştiinţa mea, nu avem asemenea solicitări“.
În sens invers există un flux continuu. De la începutul anului, patru medici specialişti buzoieni au solicitat la Colegiul Medicilor eliberarea certificatelor de conformitate care le permite să profeseze în străinătate. (Ş.D.)

…Pătârlagele, Pârscov şi Vintilă Vodă

Este oficial: Spitalele Pă­târlagele, Pârscov şi Vintilă Vodă vor fi desfiinţate! Ministerul Sănătăţii a trimis deja dispoziţie pentru redistribuirea personalului medical care activează la cele trei unităţi spitaliceşti.

La nivelul judeţului Buzău au fost deblocate 360 de posturi vacante în spitalele care nu fac obiectul restructurării. Sunt posturi pentru care angajaţii unităţilor ce urmează să fie desfiinţate trebuie să opteze într-un timp foarte scurt, aşa cum cere ordinul semnat de ministrul Sănătăţii. Dar, chiar dacă aleg un post similar dintr-un alt spital, nu au siguranţa imediată că vor fi acceptaţi de manageri.
„Până pe data de 28 martie, personalul depune la nivelul managerului unităţii sanitare unde este în acest moment încadrat o cerere, că doreşte să fie redistribuit. Personalul redistribuit se prezintă la spitalul pentru care a făcut solicitare şi unde Direcţia de Sănătate Publică l-a redistribuit prin act administrativ. Se prezintă la spitalul respectiv în data de 6 aprilie, iar managerul spitalului la care se prezintă urmează să stabilească dacă îl poate primi sau nu“, a explicat procedeul redistribuirii medicul Venera Acsinte, director al Direcţiei de Sănătate Publică Buzău, în cadrul emisiunii   „C-AM PUS punctul pe I“.
Modalitatea prin care se face această restructurare la nivelul celor trei spitale din judeţul Buzău îi nemulţumeşte pe liderii de sindicat din sistem. Pe lângă decizia grea pe care trebuie să o ia urgent personalul de la Pătârlagele, Pârscov şi Vintilă Vodă, rămâne şi problema pacienţilor care sunt internaţi acum la cele trei unităţi.
„Sunt convinsă că aceste decizii se iau pur financiar şi nu aş vrea să fiu în locul celor care trebuie să ia o decizie privind viitorul lor, al pacienţilor, nici al celor care trebuie să pună în aplicare aceste ordine, care mi se par hei-rup-iste“, a declarat asistentul Mariana Munteanu, liderul SANITAS Buzău, invitată la emisiunea amintită.
Autorităţile din Sănătate recunosc faptul că timpul scurt de reorganizare şi procedura greoaie de redistribuire a personalului medical vor crea probleme în privinţa transferului pacienţilor către alte unităţi.
„Pacienţii sunt evaluaţi şi dacă se constată că spitalizarea lor necesită mai mult de o săptămână, ei vor fi transferaţi la spitalele care vor rămâne în funcţiune. Dacă sunt consideraţi vindecaţi, vor fi trimişi acasă, aşa cum s-ar fi procedat în mod obişnuit, iar pe cei mai grav i-ar fi transferat în altă parte – nu că este o treabă uşoară, poate doar teoretic. Dar mai este şi o problemă financiară, în afară de cea a pacienţilor internaţi, pentru că mai sunt datorii către furnizori, către terţi“, a declarat medicul Venera Acsinte.
În acelaşi context, sindicaliştii din sistemul sanitar avertizează că închiderea celor trei spitale va duce la aglomerarea Spitalul Judeţean, în lipsa unei alternative pentru zeci de mii de pacienţi din zonele care vor rămâne fără unităţi specializate.
Liderul SANITAS declară că „majoritatea lor vor fi direcţionaţi către Spitalul Judeţean, având în vedere că cei de la Vintilă Vodă nu au altă soluţie, la fel cei din zona Pârscov, la Pătârlagele ar mai fi alternativa Spitalului Nehoiu, dar cred că va fi un aflux extraordinar către Spitalul Judeţean. Iar UPU este şi aşa sufocată de adresabilitate, prin faptul că pacienţii, în loc să meargă la medicul de familie vin la Urgenţe“.
Va exista o alternativă, spun, în schimb, responsabilii din Sănătatea buzoiană. Încă neînfiinţate, centrele de permanenţă vor putea prelua o bună parte din populaţia rurală afectată de decizia eliminării spitalelor din Pătârlagele, Pârscov şi Vintilă Vodă: „Nu ştiu dacă ele vor putea să înlocuiască în totalitate spitalele, pentru că tradiţia înseamnă foarte mult. Dar Centrele de permanenţă urmează să se înfiinţeze cu un număr de minimum 7 medici şi 7 asistente, astfel încât fiecare medic să asigure permanenţa o zi pe săptămână“, a anunţat directorul DSP.
Spitalele din Pâtârlagele, Pârscov şi Vintilă Vodă au fost incluse de Ministerul Sănătăţii pe lista unităţilor care ar urma să se transforme în cămine pentru bătrâni, având promisă finanţare de la bugetul de stat în primele 33 de luni.
(Mihai Bunăziua)

Doar doi specialiști pentru 13.000 de bolnavi

Lipsa banilor pentru medicamente, subfinanţarea sistemului de Sănătate şi migraţia specialiştilor către ţări mai atractive financiar au transformat boala în lux.

La Buzău, bolnavii de diabet se află de mult timp într-o situaţie fără pre­cedent. Potrivit reprezentanţilor Casei Judeţene de Asigurări de Să­nă­tate, la Buzău sunt înregistraţi în acest moment mai mult de 13.000 de bolnavi de diabet zaharat. Din pă­ca­te, în judeţ există numai doi medici specialişti, iar din acest motiv bolnavii sunt programaţi la control de patru ori mai rar decât prevede legis­laţia. Deocamdată, bolnavii de diabet din Buzău nu pot decât să spere că tinerii specialişti din domeniu or să renunţe la banii din spitalele private, pentru a veni să muncească la stat. (Ştefan Dobre)