Lovitură după lovitură pentru angajaţii unităţilor de învăţământ. Personalul de îngrijire al şcolilor nu mai primeşte sporul pentru condiţiile grele de muncă. Acesta era acordat fochiştilor, muncitorilor de întreţinere şi femeilor de serviciu. Sporul era acordat încă de acum cinci ani, fiind negociat cu Inspectoratul Şcolar, însă odată cu apariţia noii legi a Educaţiei acesta a fost anulat. Sindicaliştii din învăţământ deja au reacţionat şi caută dreptatea în instanţă.
Măsura luată de Minister nu îi afectează doar pe  paznici, femei de serviciu şi fochişti, ci şi pe  informaticieni, bibliotecari sau laboranţi. Sindicaliştii speră ca procesele intentate să fie câştigate, iar personalul de întreţinere să îşi primească banii, însă nu se ştie când. Până când instanţa se va pronunţa, angajaţii din şcoli trebuie să trăiască cu salarii de 500 de lei. Sporul pentru condiţii de muncă grea reprezenta 10%  din salariu şi era încasat lunar de către personalul nedidactic.
Denisa Baciu

Profesorul de la Hasdeu are colecţii impresionante de numismatică

Profesorul Constantin Ciurea de la Colegiul Naţional „B.P. Hasdeu“ a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler. Distincţia a fost acordată din partea preşedintelui Traian Băsescu pentru activitatea de cadru didactic, promovarea patrimoniului naţional şi pentru realizarea volumului dedicat decoraţiilor româneşti. Înmânarea însemnelor a avut loc în prezenţa autorităţilor judeţului, iar prefectul Paul Beganu a declarat: „Este bine câteodată în viaţă că autorităţile apreciază la nivelul cel mai înalt activitatea şi rezultatele obţinute de-a lungul timpului. Aşa s-a întâmplat şi acum. Este vorba de acordarea unei medalii profesorului Ciurea, din partea Guver­nului României şi Administraţiei Prezidenţiale“.
Constantin Ciurea deţine o colecţie de bancnote şi monede vechi pe care o strânge de peste 40 de ani. De-a lungul timpului, profesorul a realizat şi cinci volume care cuprind decoraţiile conferite în România de-a lungul timpului, de la Alexandru Ioan Cuza şi până în prezent. Medalia primită acum este cea de-a patra din cariera sa şi vine ca o recunoaştere a muncii sale.
La eveniment au fost prezenţi colegi de-ai profesorului Ciurea, precum şi actuali şi foşti elevi. Toţi sunt de acord că munca depusă de Constantin Ciurea este una titanică care merită lăudată. Profesorii au apreciat modelul pe care îl oferă Constantin Ciurea din postura de dascăl, dar şi de cercetător. Iar elevii prezenţi au fost unanimi în a-l declara pe profesorul lor de fizică drept unul dintre cei mai buni din Hasdeu: „Ne pasionează fizica, aşa cum ne este predată de domnul profesor, înţelegem foarte bine materia şi este foarte bine să lucrăm cu dânsul la clasă“.
Constantin Ciurea este profesor de fizică al Colegiului B. P. Hasdeu şi îşi împarte viaţa între orele de la catedră şi colecţia de bancnote şi monede vechi.
Denisa Baciu

Cei șapte ani de-acasă vor fi doar șase

Începând cu 5 martie, copiii care vor împlini şase ani până la 31 august vor putea fi înscrişi la clasele pregătitoare. Noile clase vor funcţiona în cadrul şcolilor, iar în localităţile în care unitatea nu va dispune de un spaţiu adecvat, acestea vor putea funcţiona tot în incinta grădiniţei.

„Clasa pregătitoare este învăţământ primar, se organizează în şcoală. Copiii nu vor fi notaţi, deci au regim ca la grădiniţă“, a specificat inspectorul şcolar general, Florina Stoian. De ce în şcoală? „Pentru că este bine ca aceşti copii să se familiarizeze cu şcoala, să nu intre brusc în clasa I. Având mijloace de învăţare specifice, activităţi desfăşurate prin joc, învăţare prin joc, mobilier adecvat, vor putea să treacă mai uşor de la grădiniţă la şcoală“, a explicat şeful ISJ Buzău.
Copiii arondaţi şcolilor învecinate vor avea prioritate la înscriere, locurile rămase fiind puse la dispoziţia altor solicitanţi. Se speră ca, în acest fel, să se evite înscrierea micuţilor la mai multe şcoli în acelaşi timp. Copiii nu vor fi testaţi sau evaluaţi iar programa este în lucru, urmând ca şi cea pentru clasa întâi să fie adaptată noilor condiţii.
„Copiii vor desfăşura activităţi care să-i ajute să facă faţă cerinţelor clasei I, şi anume de comunicare, de cunoaştere a mediului, a cifrelor şi literelor. Practic, în clasa pregătitoare, ei trebuie să fie învăţaţi să audă fonematic, adică să poată distinge sunetele dintr-un cuvânt. Acestea sunt activităţi laborioase, minuţioase, exerciţii care îi vor ajuta pe învăţători să nu întâmpine dificultăţi când îi vor învăţa pe elevi să scrie“, a explicat Florina Stoian.
În judeţul nostru vor fi înscrişi în clasele pregătitoare circa 4000 de copii, descongestionând în felul acesta grădiniţele. Cheltuielile vor fi su­portate de primării, Ministerul Educaţiei având prevăzut de asemenea un buget pentru implementarea proiectului.
România se va alinia astfel ţărilor din Uniunea Europeană, unde învăţământul este obligatoriu începând cu vârsta de 6 ani, existând ţări unde copiii încep să înveţe organizat chiar de la vârsta de 5 ani.
Corneliu Floriceanu

În cadrul evenimentului cultural „7 zile, 7 arte“, marţi  a avut loc vernisajul a două expoziţii de pictură. Marian Nica a expus la Biblioteca Judeţeană o serie de tablouri cu tematica „Uliţa bunicilor“, inspirate din peisajul satului buzoian, iar la cafeneaua unde se strâng deobicei artiştii, iubitorii de artă au putut admira expoziţia „Cromomorfe“ a artistului plastic Leonard Ţuclea.

„Am ales două teme clasice, natură statică şi peisaj. Se numeşte Cromomorfe, deoarece am transformat cromatic aceste două teme şi a rezultat o pictură destul de modernă“, ne-a declarat Leonard Ţuclea, care a pierdut numărul expoziţiilor, destul de numeroase, dar îşi aminteşte că prima a fost găzduită de Muzeul Judeţean, o expoziţie sută la sută suprarealistă. Între timp artistul a redescoperit pictura românească şi încearcă noi modalităţi de exprimare. Unele de-a dreptul inedite şi spectaculoase, cum a fost realizarea portretului actorului Horaţiu Mălăele prin aruncarea unei pulberi de aur peste şevalet. „Împreună cu fotograful buzoian Cristi Mârză am ales câteva lucrări din portofoliul dânsului, le-am printat pe pânză şi pe anumite zone am intervenit cu vopsea, culoare, schimbându-le atmosfera“, explică artistul plastic.
Au fost prezenţi mulţi iubitori ai artelor: scriitori, artişti, jurnalişti, personalităţi din diferite domenii, cei mai mulţi dintre ei fiind şi prieteni cu cei doi artişti. Atmosfera a fost plăcută, berea rece, muzica bună şi femeile frumoase. Organizatorii au amenajat şi un ministudio tv unde Leonard Ţuclea şi confratele său, caricaturistul Milică Ene şi-au exercitat talentele în direct, publicul putând urmări pe un ecran ceea ce desenau.
În următoarele seri, Cafeneaua Artiştilor a mai găzduit o seamă de evenimente culturale: film, fotografie şi pictografie, sculptură şi muzică.

Corneliu Floriceanu

Personalul și profesorii sunt amprentați

Ar putea fi o ştire explozivă dacă nu ar fi vorba doar despre sistemul de contorizare pe care ministrul învăţământului vrea să-l implementeze în şcolile din România. Alături de mai multe măsuri conexe, cum ar fi prezenţa profesorului de serviciu la intrarea în şcoală, a personalului de pază ori a unor camere de supraveghere video, sistemul de pontaj pe bază de cartele magnetice este o reţetă sigură pentru a reduce rata de absenteism. Aceasta ar fi motivaţia care a pus în aplicare noul sistem, aflat în probe de câteva zile la Colegiul Eminescu.

O parte dintre elevi au primit deja cartelele şi învaţă să le folosească practic, la intrarea şi ieşirea din incinta colegiului. Nu doar elevii şi profesorii vor fi pontaţi la intrare şi ieşire ci şi personalul angajat care va folosi, ca şi profesorii, sistemul de citire a amprentelor. În acest fel, nimeni nu va mai putea chiuli.
„Colegiul Eminescu este primul liceu buzoian care a implementat sistemul cu cartelă, pentru că a fost primul care a făcut o cerere în acest sens la Primărie, cerere care a fost aprobată. Este un sistem modern de a intra în liceu, occidental, şi mă bucur că se poate aplica şi în Buzău. Suntem în perioada de probe, elevii – nu toţi – au primit aceste cartele, iar profesorii şi restul personalului angajat vor intra prin sistemul amprentei. După perioada de probă, accesul în liceu se va face pe baza acestui sistem. Important este să nu pătrundă în şcoală decât elevii Colegiului Eminescu“, ne-a declarat prof. Iuliana Dobru, directorul adjunct al unităţii de învăţământ.
Colegiul Eminescu este primul din Buzău care a pus în practică acest sistem de control, care este experimentat zilnic de elevi, sub supravegherea atentă a personalului de pază.
Corneliu Floriceanu

Alternativă pentru prețurile din librării

Pe strada Olteţului, într-o atmosferă ce aminteşte mai degrabă de secolul XIX, fiinţează singurul anticariat din Buzău.
Cartea ca afacere nu garantează profituri mari, însă anticariatul şi-a format în timp un cerc de clienţi fideli.
Cei care calcă pragul micului magazin de carte sunt iubitori de lectură de toate vârstele, care au ajuns să facă din căutarea cărţilor vechi un ritual.
„Este un business pe care trebuie să îl faci cu multă pasiune, ne spune anticarul Mihai Ursache, iar publicul pe care îl avem a format un mic club, ne întâlnim des, suntem ca o mică familie. Oameni de toate vârstele încearcă să-şi nuanţeze viaţa, nu să fie blocaţi în faţa televizorului“.
Preţurile pornesc de la 1 leu pe volum, dar pot ajunge până la câteva zeci de lei pentru o carte cu autograf, de exemplu al lui Blaga, Eliade, Titulescu. Vizitatorii pot găsi aici expuse pentru vânzare şi icoane, picturi sau statuete.
Auraş Tereacă

Putem redescoperi cărțile?

Înfiinţată în noiembrie 1893 de profesorul Basil Iorgulescu, prima bibliotecă publică din Buzău funcţionează în zilele noastre sub denumirea de Biblioteca Judeţeană „Vasile Voi­cu­lescu“, într-un imobil de patrimoniu construit în 1914 de arhitectul Grigore Cerchez, situat pe bulevardul Unirii la numărul 140.

Într-un timp în care internetul a pătruns în viaţa de zi cu zi, iar orice informaţie este la un click distanţă, am încercat să aflăm de la bibliotecari care este viitorul acestor instituţii de cultură. Câţi cititori îi mai trec pragul şi care sunt atu-urile unei biblioteci publice. Astfel am aflat că au fost modernizate serviciile oferite cititorilor buzoieni, pentru atragerea tinerilor către lectură, singura care oferă totuşi o cultură şi o educaţie solide.
Salã multimedia ºi lecþii de informaticã
Primul pas pentru a te bucura de tot ce oferă Biblioteca Judeţeană este obţinerea permisului, care este gratuit. Copiii care încă nu au un act de identitate pot obţine permisul cu ajutorul unuia dintre părinţi, al unui frate mai mare sau al unei rude mature de gradul întâi. Fondul de carte este enciclopedic, iar pentru a fi accesat cu uşurinţă a fost împărţit pe secţii. Există secţia pentru copii, de împrumut adulţi, care este cea mai importantă şi deţine peste 100.000 de volume, sala de lectură unde pot fi studiate cărţile unicat sau cele de mare valoare, secţia Patrimoniu şi secţia Periodice. Un loc aparte îl ocupă Biblioteca franceză, cu peste 8000 de titluri, iar secţia Patrimoniu deţine cele mai vechi cărţi, fotografii, manuscrise. În ultimul timp, cea mai căutată a devenit sala multimedia. Aici există 11 calculatoare care oferă internet gratuit şi 8 staţii multimedia. În afara cărţilor electronice pot fi vizionate gratuit peste 1500 de filme artistice şi documentare, poate fi audiată muzică clasică şi contemporană, se poate naviga pe internet sau se pot accesa diverse jocuri, în majoritate educative. Există chiar şi două aparate speciale pentru nevăzători cu ajutorul cărora aceştia pot audia audiobook-uri. De asemenea, există şi un număr apreciabil de filme care pot fi împrumutate şi vizionate la domiciliu.
În afară de sediul central sau de Corpul B, buzoienii mai pot merge şi la filialele din Simileasca sau de la Şcoala nr. 12 din Micro 14, precum şi la Fundaţia Sf. Sava unde funcţionează o secţie de carte religioasă. Din 1993, pentru românii de peste Prut funcţionează şi la Soroca o filială, dotată de Biblioteca Judeţeană cu tot necesarul.
Bibliotecarul Viorel Frâncu ne-a mai dezvăluit un atu prin care biblioteca rămâne în pas cu timpurile, ba chiar îi ajută pe cei trecuţi de prima tinereţe să facă la fel. Astfel, în Bibliotecă sunt organizare cursuri, iar la ora documentării noastre se derula unul de informatică. În bănci, buzoieni aflaţi la vârsta pensiei, care învăţau tainele calculatorului.
În laboratorul de informatică se lucrează de zor la digitizarea publicaţiilor vechi. În lucru se află ziarul emblematic al buzoienilor, „Viaţa Buzăului“, apărut în anul 1955 şi care continuă şi în zilele noastre.
La Biblioteca franceză, două eleve de la Colegiul Mihai Eminescu, ambele în ultimul an, caută cărţi de beletristică pentru a exersa limba. Vor să urmeze o facultate de limbi străine iar oferta bibliotecii le mulţumeşte, spunându-ne că de fiecare dată au găsit aici titlurile căutate.
Un popas dupã orele de ºcoalã
Corpul B al Bibliotecii Judeţene deserveşte cele două cartiere de peste calea ferată, Poştă şi Mihai Viteazul, şi adăposteşte şi colecţiile de periodice. Am întâlnit aici titluri de care mulţi nici nu au auzit: Scânteia, Vlăstarul, Revista Fundaţiilor Regale, Sportul Popular sau Munca.
Luminiţa Vlad, şef birou la Corpul B, ne-a declarat că acesta s-a înfiinţat din raţiuni de spaţiu: „…toate periodicele bibliotecii, până în anul 2008 inclusiv, se află aici, sala de lectură are 48 de locuri, sunt secţii de împrumut pentru copii şi pentru adulţi, o sală audio-video, cu toate discurile bibliotecii pe suport de vinil. Din martie, vor veni şi 10 calculatoare ce vor fi conectate la internet, scanner, imprimantă, deci vom avea şi mai multe de oferit publicului“.
Biblioteca din Poştă este un loc apreciat mai ales de şcolari care, de multe ori, poposesc aici după orele de şcoală pentru a-şi face temele. Unii dintre ei au nevoie de cărţi, alţii… găsesc aici condiţii mai bune pentru învăţat decât au acasă: căldură, lumină şi pe cineva care să-i îndrume când nu se mai descurcă singuri.
Biblioteca Judeţeană „Vasile Voiculescu“ se implică activ în viaţa culturală a municipiului şi a judeţului şi organizează sau găzduieşte o serie de evenimente culturale: conferinţe, expoziţii de carte sau de artă plastică, lansări de carte etc.
Corneliu Floriceanu

Festivalul va avea loc în mai, dar înscrierile încep de miercuri

Veste bună pentru buzoieni. În 2012 se va relua festivalul naţional de muzică uşoară „Mihaela Runceanu – pentru voi, muguri noi“. Vârsta participanţilor este cuprinsă între 6-14 ani, iar în situaţii excepţionale pot fi acceptaţi şi copii de 5 ani care dau dovadă de talent interpretativ deosebit. Pot participa copii, individual, dar şi grupuri de 2-5 membri ai căror îndrumători şi părinţi consideră că au talent în arta interpretativă. Concursul se va desfăşura pe trei categorii de vârstă: 6-8 ani, 9-11 ani şi 12-14 ani. Vor fi prezentate numai melodii din repertoriul românesc de muzică uşoară, muzică pentru copii, prelucrări folclorice, iar pentru copiii din grupa 12-14 ani se recomandă melodii din repertoriul Mihaelei Runceanu. Festivalul se va desfăşura în perioada 3-6 mai 2012, perioada de înscriere la preselecţie este 1 februarie – 15 martie, rezultatele preselecţiei vor fi comunicate între 16-30 martie, iar perioada de înscriere pentru finală: 1-15 aprilie. Se va percepe o taxă de participare individuală de 50 RON pentru preselecţie (20 RON membru grup) şi de 70 RON pentru faza finală (35 RON membru grup). Se vor acorda premii pentru locurile 1,2, 3 plus o menţiune atât pentru concursul individual, cât şi pentru cel de grup. Din juriu vor face parte personalităţi marcante ale culturii şi muzicii din România, plus reprezentanţi ai diverşilor parteneri.

Auraș Tereacă

Dan Puric – singurul puric cu câine – a poposit la Buzău

Sosit la Buzău odată cu primii fulgi de zăpadă, să-şi lanseze volumul de proză scurtă „Fii demn!“, Dan Puric, buzoian de-al nostru, născut şi crescut în zona Siriului, se îndoieşte totuşi că este considerat, în acceptul „unora“ ca fiind un om de-al locului. „Nu mă primesc în locurile natale – ne-a spus acesta în drum spre aula bibliotecii – am o opoziţie fantastică de la autorităţile de acolo, nu vor să stau acolo. le-am cerut o bucăţică de pământ şi nu vor. Mă boicotează. Nu e bine să stea un om de altă factură între ei, acolo trebuie să fure, să facă anumite lucruri. Nu-i interesează genul acesta de om“. Amărăciunea autorului a fost înlocuită cu o bucurie evidentă odată cu intrarea în Biblioteca Judeţeană, unde a fost întâmpinat cu aplauze şi manifestări de simpatie de un public numeros, alcătuit din oameni de cultură, scriitori, artişti, profesori, clerici, elevi, fani declaraţi ai actorului, scriitorului şi oratorului Dan Puric, un buzoian celebru, cu care ar trebui să ne mândrim cu toţii.
Prezentat de directorul Bibliotecii Judeţene, Sorin Burlacu, autorul a fost primit cu daruri, printre care şi un portret pictat de Leonard Ţuclea, apreciat cu modestie şi umor de „modelul său“: „Este numai o parte din chip – mie mi se pare reprezentativă sensibilitatea cu care m-a prins, că atâta sunt şi eu în România, numai o parte. Numai un om care mă înţelege a putut să picteze aşa“.
Ca de obicei, Dan Puric şi-a cucerit auditoriul cu povestiri simple, pline de umor şi pilde, şi a vorbit timp de doar o oră şi jumătate, pentru că trebuia să ajungă şi la Sibiu, despre mândria şi onoarea de a fi român, provenit din talpa ţării, profund legat de minunile naturii şi de curăţenia oamenilor simpli.
Omul care voia să ajungă în viaţă „inginer-cioban“ – ca urmare a înlocuirii unui an de grădiniţă cu unul de păscut iedul, ne-a povestit despre viaţa noastră, despre locurile în care trăim şi mai ales, despre cum ar trebui să trăim, în simplitate, dragoste şi demnitate. Şi, mai ales, ne-a povestit despre judeţul Buzău ca despre o bijuterie pe care am uitat că o avem.
Întâlnirea s-a terminat mult prea devreme, timpul a trecut mult prea repede, iar la sesiunea de autografe am văzut o coadă la cărţi cum erau cozile la mâncare înainte de decembrie 89.
Cu ce am rămas? Cu o lecţie simplă de demnitate şi cu dorinţa de a-l revedea cât mai curând.
Corneliu Floriceanu

Profesorul Ene nu are teama nici de DNA

După ce şi-a spus of-urile cu privire la problemele din Educaţie, fostul general al învăţământului buzoian a ţinut să anunţe o nouă victorie împotriva Inspectoratului Şcolar. Anul trecut, Dumitru Ene venea în faţa presei cu anumite documente semnate de şefa educaţiei, Florina Stoian, cu sume primite de conducerea Inspectoratului şi de alţi angajaţi ai instituţiei, pentru realizarea unui proiect cu bani europeni. Atunci Ene acuza că anumiţi bani au fost luaţi pe nedrept, având în vedere că, în fişa postului, respectivii beneficiari aveau în atribuţii şi contribuţia la astfel de proiecte, fără a fi remuneraţi. Florina Stoian a depus imediat plângere penală la Parchet pentru sustragere de documente oficiale. Recent, profesorul Ene a citit, tot în faţa presei, soluţia din acest dosar: „Având în vedere că din cercetările efectuate de organele de Poliţie nu au fost identificate probe şi mijloace materiale de probă sau elemente de fapt care să ateste săvârşirea furtului sau a altei infracţiuni, documentul în posesia căruia a intrat persoana reclamată constituind o copie, şi nu un înscris original şi care pe de altă parte nu are regimul juridic al unui înscris cu caracter de secret de serviciu sau alt regim similar, precum şi în contextul în care înscrisul original se găseşte în posesia instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea reclamanta, propunem neînceperea urmăririi penale“.
În acest context, Ene consideră că toată tevatura penală a fost un abuz: „Este evident abuzul de drept şi caracterul calomnios al acestei plângeri, aşa cum este şi plângerea pe care aceeaşi persoană a făcut-o la DNA Ploieşti“. Plângere care încă nu i s-a adus la cunoştinţă, oficial, de către DNA.
Cercetarea de către procurorii anticorupţie a fost invocată de Ministerul Educaţiei atunci când a dat un ordin de suspendare din funcţia de inspector şcolar, după ce în aceeaşi zi fusese repus în fruntea Inspectoratului Şcolar, tot prin ordin ministerial. „Nici până la această oră nu mi s-a comunicat că aş avea vreo calitate în raport cu această instituţie (DNA). Se aşteaptă probabil expirarea mandatului, prin luna mai, astfel încât să nu se poată opera o repunere pe funcţie. Eu nu am emoţii în legătură cu hotărârea pe care o va lua DNA, dar îmi exprim indignarea faţă de modul abuziv în care se procedează, de către anumite persoane, numai de dragul de a ocupa anumite scaune“, a declarat prof. Dumitru Ene.
Singurul lucru care se ştie despre plângerea la DNA este legat de suspiciuni privind modul în care au fost realizate anumite modernizări de unităţi şcolare în perioada în care profesorul Dumitru Ene a activat ca inspector şcolar general.
Mihai Bunăziua