Bunul samaritean al Buzăului – MIHAIL MILEA, preotul exemplu

| 2010/11/30 | 2 Comments

Milea decupat 198x300 Bunul samaritean al Buzăului   MIHAIL MILEA, preotul exemplu

Prin Fundaţia „Sf. Sava“ ajută oamenii sărmani, copiii şi bătrânii singuri pe lume

Criza care a lovit şi judeţul nostru a mărit numărul celor care au ajuns să trăiască la limita subzistenţei. Mulţi au rămas fără mijloace de trai, şi-au pierdut slujbele şi locuinţele. Dar săraci a avut mereu Buzăul, copii ai străzii sau bătrâni singuri. Pentru unii dintre ei, de-a lungul timpului, preotul Mihail Milea a fost un adevărat salvator. Prin intermediul Fundaţiei „Sf. Sava „ a reuşit să le dea de mâncare, un acoperiş deasupra capului, şi poate cel mai important, le-a redat bucuria de a trăi în mijlocul unei noi familii.

Provine dintr-o familie cu 12 copii

Milea: „De mic mi-a încolţit ideea de a-i ajuta pe copiii sărmani“

Recent, invitat în studioul Campus TV, preotul Mihail Milea a vorbit despre problemele sociale ale Buzăului şi cum a pornit, „de la zero“, în lucrarea de a-şi ajuta semenii săraci şi singuri pe lume. „Totul porneşte de la Dumnezeu, totul este o lucrare ce s-a petrecut cu mine. Dumnezeu este bun, el este adevăratul samaritean. Noi suntem mici slugi ale lui Dumnezeu, care ne străduim după puterile noastre să facem ceva“, a mărturisit preotul Milea. Pentru telespectatorii Campus, invitatul a rememorat începuturile vieţii, copilăria şi anii de stidiu la Seminarul teologic, momente care l-au marcat şi l-au determinat să ridice campusuri, aşezăminte pentru copii şi bătrâni.

„Eu provin dintr-o familie numeroasă, cu 12 copii. M-am născut la ţară, într-o localitate străveche, care acum se numeşte Câmpeni. Înainte era numită Bădenii Miruiţi. Am simţit de mic lipsurile, greutăţile. Totuşi, eram o familie fericită, pentru că îl aveam pe Dumnezeu. Tata era şef de pompieri, iar mama casnică, s-a ocupat de creşterea noastră. Eu sunt al cincilea copil. Pe fiecare, părinţii ne-au lăsat să ne alegem profesia. Am ştiut să îmi folosesc această libertate în bine. Era un sat cu mulţi copii, se învăta în schimburi. Aşa că aşteptam să vină acasă un frate, o soră, să-mi dea ghiozdanul sau ceva de îmbrăcat. Despre pâinea albă ziceam că-i cozonac… Cam în felul acesta am trăit, dar cu optimism şi încredere. Visam că dacă voi ajunge ceva în viaţă, să pot ajuta familiile cu mulţi copii, copiii fără părinţi. Şi în felul acesta s-a născut ideea“.

Puterea exemplului:

„Trebuie să ne ocupăm de sufletul, dar şi de trupul enoriaşilor”

Mihail Milea a urmat la Buzău Seminarul Teologic, una dintre cele mai vechi şcoli de limba română din judeţ, o şcoală de cultură şi spiritualitate, după cum o caracterizează. Aici, în primul an, avea să audă de la un profesor al său cuvintele care i-au marcat viaţa: „Daţi-le voi să mănânce“ – cuvintele lui Iisus Hristos, adresate apostolilor, consemnate în evanghelie. Se descrie minunea înmulţirii pâinilor care au săturat mulţimea ce-l urma pe Isus. „Pe mine, aceste cuvinte m-au marcat atât de mult. Am înţeles, ca preot, că trebuie să ne ocupăm de suflet, în primul rând, dar şi de trup. Latura socială este importantă. Să predicăm Evanghelia prin fapte“.

Fapte bune a făcut preotul Milea şi înainte de 1989, dar după aceea s-a creat posibilitatea de a ajuta mai mult oamenii: „Am pus bazele unei fundaţii, Fundaţia pentru copii Sf. Sava. Am primit o clădire foarte veche în centrul oraşului, pe Bistriţei nr. 19, prin primăria Buzău. Am reparat-o, munca am făcut-o cu credincioşii, în echipă. Am început cu o cantină socială pentru copiii străzii“

Catedrala Sf. Sava: a început în 1992 dar nu e încă gata

Milea: „Oamenii sunt mai importanţi decât zidurile“

Una din lucrările aproape de sufletul părintelui Milea este Catedrala Sf. Sava: „Această biserică s-a făcut cu multă jertfă, aici a contribuit şi banul văduvei şi banul săracului. I se spune şi Bisericuţa Copiilor, pentru că la un moment dat au venit elevi de la câteva şcoli din Buzău şi au donat banii lor, daţi de părinţi să-şi cumpere de mâncare la pauză. Se mai numeşte aşa în cinstea copiilor care au fost ucişi în decembrie 1989.

Finisajele încă nu sunt gata, dar această biserică este vie, pentru că am pus accent pe oameni. Zidurile se fac, se vor termina, dar oamenii sunt cei care dau viaţă acestei biserici“. Tot părintele Milea a pus că „Oamenii sunt mai importanţi decât zidurile“.

În emisiunea Impakt în CAMPUS, preotul Mihail Milea a explicat că totuşi nu aceasta este cauza pentru care finalizarea lucrărilor întârzie:

„Catedrala este inima mea. Au acelaşi nume, dar Fundaţia şi Catedrala nu s-au amestecat, sunt două obiective diferite. Dacă cineva a dat bani pentru săraci, am dus banii aceia la săraci. Nu trebuie să iei de la gura săracilor pentru ziduri, pentru că Dumnezeu are grijă şi de ziduri. Această Catedrală va fi terminată, sfinţită, oricâte piedici am avea“. O minune este considerată faptul că au dispărut schelele pentru a căror demolare Fundaţia s-a luptat 4 ani  în instanţă, pentru „a-i reda Catedralei frumuseţea“.

Una din dezamăgirile preotului

Şcoala de ucenici a fost desfiinţată de minister

Parcă nu era de ajuns, preotul Milea nu era mulţumit doar să îi hrănească, i se părea că încurajează cerşetoria. Pentru a-i educa şi motiva pe tinerii cărora le asigura masa, le-a dat să citească din Biblie versetul: „Cel ce nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce“. Adolescenţii au fost testaţi şi au fost depistate două meserii care li s-ar fi potrivit multora: tâmplar şi croitor. „Am chemat maiştri, am cumpărat maşini de cusut vechi, unelte. Am înfiinţat două ateliere unde ei au lucrat şi au învăţat meserie“. Preotul Milea încerca astfel să le dea un rost în viaţă, şansa de a fi angajaţi. Dar patronii cereau şi diplome. „Am fost atunci la ISJ, ne-au aprobat să facem o şcoală de ucenici. După un an a trebuit să facem acreditarea. Am avut piedici la minister. Ni s-a cerut taxă 50 milioane pe meserie, o sumă foarte mare la vremea aceea. M-am împrumutat şi am plătit“, a relatat preotul Mihail Milea. Din păcate, şcoala care a fost un sprijin pentru mulţi copii sărmani s-a închis, după zece ani de funcţionare, pentru că Ministerul a desfiinţat şcolile de ucenici, aşa-numitele Şcoli de Arte şi Meserii. Un lucru foarte grav, în opinia preotului Milea, pentru că „astăzi în România nu mai ştim să mai facem un scaun, să reparăm o uşă. Cumpărăm totul gata din străinătate“. Acum în locul şcolii de ucenici funcţionează un centru de recalificare a şomerilor: „Fac un modul de reconversie de 9 luni, la finalul căriua primesc diplome recunoscute de minister, tot pentru meseriile de tâmplar şi croitor“.

Realizările părintelui

Aşezăminte la Câmpeni, Ulmeni şi Bisoca

Primul este pentru femei, al doilea pentru bărbaţi, ultimul de vacanţă

Planurile preotului Milea au mers mai departe. S-a gândit şi la vacanţa acestor tineri sărmani. Aşa s-a construit campusul de la Bisoca: „Am găsit înţelegere la Primărie, ne-a pus la dispoziţie terenul, şi am început construcţia unei tabere, cu 2 pavilioane, o bisericuţă. Am lucrat cu ucenici, cu credincioşi din Buzău, cu oameni din Bisoca. Sunt constrcţii uşoare, din lemn. În fiecare vară, găzduim gratuit 1500 de tineri“. A venit apoi rândul bătrânilor. Aflând că în satul Câmpeni clădirea fostei Primării este abandonată şi ruinată, preotul Milea a început reconstrucţia ei. A?a a apărut aşezământul de la Câmpeni, în special pentru bătrâne, ajutate să se autogospodărească de tineri fără familie.  Se poate vorbi de „abandon la puterea a patra“, deoarece satul era abandonat, clădirea la fel, iar adăpost şi-au găsit femei şi tineri, 30 la acest moment, la rândul lor abandonaţi. Pentru bărbaţi, Fundaţia Sf. Sava a înfiinţat aşezământul de la Ulmeni, care adăposteşte 22 de nevoiaşi.

Principiul după care se conduc este autogospodărirea, iar graţie acestui lucru, preotul Milea le-a dat bătrânilor nu numai adăpost, dar şi bucuria de a trăi, de a munci, a-şi dovedi utilitatea, în mijlocul unei noi familii, ajutaţi de tineri la fel de singuri pe lume ca şi ei şi pe care ajung să-i privească ca pe propriii nepoţi. Tot bucurie le aduc şi spectacolele care le sunt aduse prin grija preotului Milea, animalele din mica gradină zoologică şi muzeul militar de la Câmpeni.

La ambele aşezăminte sunt planuri de extindere, pentru că locurile sunt insuficiente, cererile din ce în ce mai numeroase, iar criza nu va face decât să înrăutăţească lucrurile. Oamenii vin să ceară ajutorul părintelui Milea, dar şi foşti elevi de la Seminar, acum preoţi, îi solicită sprijinul pentru diferite cazuri sociale grave, întâlnite în parohiile lor.

Superactiv, la 53 de ani

„M-am obişnuit să dorm doar 3-4 ore pe noapte“

Preotul Mihail Milea a dezvăluit telespectatorilor Campus TV amănunte puţin cunoscute, legate de viaţa sa. O zi obişnuită se petrece astfel: „Foarte devreme dimineaţa, trec pe la Biserică, pentru că am slujbă. La 9 fără un sfert termin slujba, apoi plec la Seminarul Teologic, unde sunt profesor titular. Am cursuri până la ora 14.00. Trec pe la sediul Fundaţiei şi de acolo plec ori la aşezăminte sau alerg după cele necesare atât Bisericii, cât şi Fundaţiei. Tot timpul sunt în mişcare. Acasă ajung târziu, 10 – 11 seara. Noaptea scriu. Somnul meu este în jur de 3 – 4 ore. M-am obişnuit aşa. Oricum după ce voi trece dincolo, voi avea timp destul să dorm“. La 53 de ani, preotul Mihail Milea are 16 cărţi publicate sub pseudonimul literar Sava Bogasiu: „Am scis proză, poezie, cărţi de istorie, religioase. Dau mărturie despre credinţă, viaţă şi îi îndemn pe oameni să fie optimişti, să aibă încredere în Dumnezeu. De scris o fac noaptea, cînd e linişte, uneori zorile dau buzna peste mine“. Preotul Milea are 3 copii: doi băieţi şi o fată.  (A.T.)



Articole pe aceasi tema:

Tags: , ,

Category: Educatie-Cultura, Galerie Foto

About the Author (Author Profile)



Articole pe aceasi tema:

Comments (2)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. GAVRILA ELENA says:

    Buna ziua,
    as dori un nr de contact de la azilul de batrani din Ulmeni SF SAVA,
    am doi bunici cu probleme.

    Va multumesc.

  2. MIHAILA LUCIAN says:

    PACAT CA NU AJUTATI SI FAMILII CARE NU AU POSIBILITATI FINANCIARE SI CU COPIII MULTI.FACETI SI MINUNI CU PERSOANE CU HANDICAP.MA NUMESC MIHAILA LUCIAN DIN JUD. BUZAU.AM O INTREBARE SA V-O ADRESEZ DV.STRA. CE ESTE MAI CORECT SA FAC INCHISOARE CA AM POSTAT PE INTERNET UN ANUNT CA DONEZ CONTRACOST UN RINICHI S-AU SA DAU IN CAP CUIVA,SA FUR?MA INTREB SI EU CARE SUNT O PERSOANA CU HANDICAP CU GR.2 ACCENTUAT SI AM O PENSIE DE 234 RON,AM 4 COPIII SI DORESC SA LE ASIGUR UN TRAI CAT DE CAT DECENT SI SA RIDIC DOUA CAMERE CACI DORM TOTI 4 COPIII INTR-O CAMERA SI DACA ERAU NUMAI FETE SAU NUMAI BAIETI PUTEAU SA MAI DOARMA IMPREUNA DAR AM 2 BAIETI SI DOUA FETE SI COPIII S-AU ACEEA AM VRUT SA DAU UN RINICHI DAR SUNT URMARIT PENAL DE POL.BUZAU DE CEI DE LA CRIMINALISTICA.AS DORI SA VADA LUMEA CA CEI CARE FURA MILIARDE SUNT LIBERI SI EU CA AM RECURS LA SACRIFICIUL SUPREM PT.FAMILIA MEA SI PT.COPIII MEI CARE I-AM CRESCUT CU DRAGOSTE SUNT URMARIT PENAL.CU STIMA LUCICA.TELEFON CONTACT 0761823885.ASTEPT SA MA CONTACTATI.

Leave a Reply