Cercetătorii buzoieni, la aceeaşi masă cu greii horticulturii mondiale

little | 2010/08/30 | 0 Comments

Este pentru prima dată în ultimii 50 de ani, când cercetătorii Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare Legumicolă Buzău participă la Congresul Internaţional de Legumicultură. Congresul se organizează o dată la patru ani. În 2006, gazda manifestărilor a fost capitala Coreei de Sud – Seul, iar anul acesta Congresul s-a desfăşurat în Portugalia, la Lisabona, în perioada 22 – 27 august. Cercetătorii buzoieni Costel Vînătoru şi Eliza Neicu au trimis lucrarea cu care au participat, încă din decembrie anul trecut, iar răspunsul şi confirmarea participării au venit pe la sfârşitul lunii mai. Lucrarea celor doi cercetători are ca titlu: “Studii şi cercetări privind manifestarea fenomenului heterozis cu F1 şi F2 la hibrizii de tomate obţinuţi la SCDL Buzău – România” şi prezintă patru categorii de hibrizi de tomate cu plasticitate ecologică, dintre care unul manifestă fenomenul heterozis în F2 şi nu în F1, aşa cum se manifestă de obicei. “Gramul de sămânţă hibridă de tomate are un preţ care poate fi echivalent cu un gram de aur. Prin rezultatele obţinute la Buzău şi expuse în cadrul Congresului, preţul ar putea să fie mult redus, cu până la 75%”, a declarat şeful de laborator al Experimentalei buzoiene, Costel Vînătoru.
De ce este aşa scumpă sămânţa hibridă? Simplu, pentru că procesul de producţie este foarte greoi şi costisitor. “Aproape 80% din costurile cu producţia sunt destinate procurării acestei seminţe. În aceste condiţii, cultivatorii români au foarte mult de pierdut. Noi vrem să obţinem hibrizii aici, la noi. Pentru lucrul acesta, am investit peste 20 de ani de muncă, iar cei patru hibrizi cu care participăm sunt doar o mică parte din toate realizările noastre”, a mai declarat cercetătorul Costel Vînătoru.
Vorbind pe înţelesul nespeciliştilor, fostul director al “Experimentalei”, Costel Vînătoru, a precizat că sămânţa hibridului F1 a fost obţinută din două soiuri de bază, unul masculin şi unul feminin, iar F2 înseamnă că i-au fost mărite performanţele hibridului F1. Seminţele hibridului F2, obţinute de la plantele cultivate un sezon, pot fi utilizate de producătorii agricoli şi pentru sezonul următor, lucru imposibil în cazul hibridului F1.
Lucrarea cercetătorilor buzoieni a fost prezentată la Lisabona de Gheorghe Glăman, preşedintele Societăţii Române a Horticultorilor, pentru că atât Eliza Neicu, cât şi Costel Vînătoru, nu au reuşit să obţină finanţare pentru a se deplasa la Congres. Pentru a da o notă patriotică lucrării, cei doi cercetători buzoieni au realizat afişul, ce va fi expus în cadrul Congresului, în culorile steagului român, pe care se pare că încă mai sunt mândri să îl reprezinte oriunde merg.
La Congres au participat ţări cu tradiţie în domeniul horticulturii. Olanda, Statele Unite ale Americii, China, Japonia, Brazilia, Chile, India şi multe altele. Toate lucrările participante vor fi publicate în Acta Horticulturae.
Lista congreselor, simpozioanelor şi manifestărilor la care cercetătorii buzoieni sunt prezenţi nu se opreşte aici, nici cercetările şi descoperirile lor, demne chiar de premiul Nobel, dacă rezultatele ar veni dintr-o ţară cu susţinere şi implicare din partea statului în promovarea şi finanţarea sistemului de cercetare ştiinţifică, indiferent de domeniu.
Diana Potop