Ocolul silvic Nehoiu… desfiinţat

admin | 2010/04/30 | 0 Comments

Academiei Române i s-a reinstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 18.000 hectare, din care 13.000 hectare se aflau sub administrarea Direcţiei Silvice Buzău. Odată finalizate procedurile revendicative, Academia Română a trecut la intrarea în posesie propriu-zisă. Consecinţele directe ale retrocedării au fost: desfiinţarea Ocolului Silvic Nehoiu, care aparţinea de Direcţia Silvică, şi înfiinţarea unuia nou, de către Academie.

Restul suprafeţelor de pădure care au aparţinut Ocolului Silvic Nehoiu au fost transferate către Ocolul Silvic Nehoiaşu, împreună cu personalul silvic a două districte, dintre care zece pădurari. Noul ocol silvic, înfiinţat de Academia Română, se numeşte Ocolul Silvic Penteleu, iar suprafaţa pe care o va administra se află în zona muntelui Penteleu, pe râul Bâsca Mare.

Sincron: Aurel Stănciuc, Direcţia Silvică Buzău.

Odată cu retrocedarea celor 13.000 hectare şi desfiinţarea Ocolului Silvic Nehoiu, Direcţia Silvică Buzău a anulat toate contractele de exploatare din acea zonă, iar licitaţiile vor fi organizate de Ocolul Silvic Penteleu.

Retrocedările de pădure reprezintă o problemă la nivel naţional. Legile s-au succedat după 1989: legea 18, prin care se retroceda 1 hectar de pădure, apoi legea 1 care permitea punerea în posesie cu 10 hectare, pentru persoane fizice, respectiv 30 hectare, pentru persoanele juridice, şi legea 247, prin care se redau proprietarilor toate suprafeţele, pe vechiul amplasament, pentru care au documente. Formularea lor deficitară, care permite o serie de interpretări, a făcut ca în timp să apară retrocedările duble sau chiar triple uneori. Gurile rele spun că şi aceste retrocedări ar fi făcute pentru a soluţiona sau a arunca în grădina altora problemele din acea zonă. În afară de cele 13.000 hectare luate de la Direcţia Silvică, Academia mai are de luat 5.000 hectare de pădure, aflate pe teritoriul a trei foste obşti. Şi în cazul acestor suprafeţe, ca şi în cazul celor 65.000 hectare pentru care se judecă urmaşul lui Preda Buzescu, Teodor Năstase, sunt cazuri de retrocedare dublă. Pădurea revendicată de Teodor Năstase, de exemplu, a fost dată deja de Direcţia Silvică, pe baza unor documente legale, altor persoane. Situaţia este asemănătoare şi în cazul suprafeţelor din obşti cerute de Academia Română.

Toate aceste probleme vor rămâne fără soluţie, aşa cum ne-am obişnuit, suprafeţele împădurite se diminuează văzând cu ochii, iar răspunderea este a nimănui.

Diana Potop