Când democraţia naşte monştri

admin | 2010/04/21 | 0 Comments

Am trăit să o vedem şi pe asta: un deputat român, parte a grupului independenţilor, şi-a declarat… independenţa faţă de această formă de asociere a „dezertorilor”! Totul pe considerentul că „găşcuţa” condusă de Gabriel Oprea a devenit, de ieri, partid politic, cu acte în regulă, înregistrat la Tribunal, cu ştampilă şi cu sediu. Traseul lui Mircea Irimescu este de-a dreptul halucinant: a ajuns în Camera Deputaţilor ca membru al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – partid neparlamentar -, ales la „uninominal” pe listele Partidului Naţional Liberal, în baza unui protocol „de împrumut de membri”, mai ceva ca-n fotbal. Odată ales, omul a demisionat din P.N.L., a redevenit ţărănist, legea obligându-l să se afilieze grupului parlamentar al independenţilor. Cercul s-a închis, ieri, odată cu legalizarea Uniunii Naţionale pentru Progresul României, ca formaţiune politică, deci Irimescu a simţit nevoia să se declare… independent.

Principial, omul nostru are dreptate. Grupul independenţilor, aşa cum a fost el legiferat, se adresează parlamentarilor care, dintr-un motiv sau altul, părăsesc partidele pe listele cărora au fost aleşi – chiar dacă prin sistem uninominal – sau, dacă este să folosim o formulare din categoria „politically correct”, celor care „nu se mai regăsesc” în acele formaţiuni, doctrinar ori „ciolăneşte”. Şi când independenţii îşi fac partid, cel cu adevărat independent îşi declară, la rându-i, independenţa faţă de aceştia.

Numai că, în cazul mult-prea-independentului Irimescu, problema este că el nu este independent, ci membru P.N.Ţ.C.D., partid, repet, neparlamentar de zece ani, trecut de mult timp la categoria „şi altele”.

Acest monstru, pe numele lui Irimescu, este rodul legii permisive, menite a încuraja migraţia politică şi furtul de parlamentari, lege pe care, iată, nu are nimeni interesul să o schimbe.

Călin BOSTAN