Fruntaşi la mortalitatea cardiacilor
- Cardiologii propun un program pentru scăderea cu 10% în cinci ani a mortalităţii prin boli de inimă
Pentru că românii trăiesc cu un deceniu mai puţin decât ceilalţi europeni, iar cele mai multe decese sunt cauzate de suferinţele cardiovasculare, medicii cardiologi au pregătit un program naţional prin care propun ca în cinci ani să scadă cu 10 la sută mortalitatea prin boli de inimă.
“Născându-ne în România, suntem condamnaţi să trăim cu 10 ani mai puţin decât în restul U.E. Speranţa de viaţă în România este cu un deceniu mai mică decât în restul Europei, având cele mai multe decese de pe continent şi chiar din lume, prin bolile cardiace. Din acest motiv, Societatea Română de Cardiologie (S.R.C.) şi Comitetul de Educaţie de Prevenţie Cardiovasculară au pregătit un program naţional care are ca scop reducerea cu 10 la sută a acestor maladii în cinci ani, plecând de la un model aplicat în Finlanda de trei decenii”, declară dr. Dan Deleanu, preşedintele S.R.C.
Mai mult, cercetările arată că 80 la sută din decesele provocate de afecţiuni cardiovasculare ar putea fi prevenite dacă s-ar controla optim factorii de risc. În plus, statisticile situează România pe loc fruntaş la mortalitate şi incidenţa bolilor cardiovasculare, 42 la sută din decesele înregistrate la bărbaţi şi 55 la sută la femei fiind cauzate de aceste maladii. Totodată, doi din trei români mor din cauza afecţiunilor cardiovasculare, faţă de doar unul din trei europeni din Europa de Vest, susţine coordonatorul programului naţional de prevenţie, profesor doctor Dan Gaiţă.
Preşedintele World Heart Federation, profesor doctor Pekka Puska, prezent la întâlnirea membrilor Forumului Naţional de Prevenţie cu tema “Prevenţia cardiovasculară în actualitate. Programe de succes în Europa”, organizată de Societatea Română de Cardiologie, a spus că, în Europa de Vest, mortalitatea prin aceste maladii sau bolile de inimă a scăzut în ultimele decenii datorită faptului că aici gravitatea factorilor de risc cardiovascular a fost pe deplin înţeleasă de populaţie, ca urmare a programelor de prevenţie derulate de către autorităţile implicate. “În Finlanda, în urmă cu 30 de ani, se înregistra cea mai crescută mortalitate din lume. Aplicarea unor măsuri constante de prevenţie, în care s-a militat pentru schimbări simple în alimentaţie, renunţarea la fumat şi includerea a 30 de minute de mişcare zilnică, a făcut ca aceasta să scadă cu 80 la sută. Oamenii au început să facă schimbări în ceea ce priveşte principalii factori de risc cardiovasculari, renunţând la alimentele cu conţinut ridicat de grăsimi saturate (animale), sare, sedentarism şi fumat”, a declarat Pekka Puska.
Dieta joacă un rol esenţial în prevenirea cestor maladii
Specialiştii prezenţi la forum au adoptat Declaraţia de la Barcelona privind importanţa calităţii grăsimilor din alimentaţie. Astfel, pentru a preveni afecţiunile cardiovasculare trebuie redus consumul grăsimilor saturate şi trans, cum sunt untul, brânzeturile şi laptele grase, carnea grasă sau produsele prăjite în grăsimi animale. În schimb, acestea ar trebui înlocuite cu produse cu conţinut scăzut de grăsimi saturate, dar bogate în grăsimi nesaturate şi grăsimi esenţiale polinesaturate. Este vorba despre produse precum uleiurile vegetale de floarea-soarelui, soia, rapiţă, măsline, produsele obţinute din acestea, margarinele tartinabile superioare, maionezele de calitate, fructele, legumele şi peştele gras.
Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie consideră că adoptarea Declaraţiei de la Barcelona reprezintă încă un pas important în lupta de prevenire a bolilor cardiovasculare şi anunţă că organizaţia pe care o conduce şi Ministerul Sănătăţii au un program de screening la nivelul medicului de familie, pentru depistarea riscului de boală cardiovasculară, care ar putea fi demarat în 2010.
Cele mai mari pericole pentru boala de inimă sunt hipertensiunea arterială, nivelul crescut al colesterolului rău, fumatul, sedentarismul şi comportamentul alimentar nesănătos. În conformitate cu normele institutelor internaţionale de sănătate şi cu studiile recente, pentru o sănătate optimă se fac următoarele recomandări privind calitatea grăsimilor din alimentaţie, pentru populaţia din întreaga lume, începând cu vârsta de doi ani: grăsimile pot asigura până la 30-35 la sută din aportul zilnic de energie; grăsimile saturate nu trebuie să depăşească 10 la sută din aportul caloric zilnic; grăsimile esenţiale polinesaturate (omega 6 şi omega 3) trebuie să contribuie cu 6-10 la sută din aportul caloric zilnic; consumul de grăsimi trans nu trebuie să depăşească unu la sută din aportul caloric zilnic, iar restul până la 35 la sută să fie asigurat de grăsimile mononesaturate.
Articole pe aceasi tema:
Category: Sanatate
Subscribe
If you enjoyed this article, subscribe to receive more just like it.
