Beţia puterii şi taxa pe fumărit

admin | 2010/02/19 | 0 Comments

Vă propun un exerciţiu “de imaginaţie”: tăiaţi sonorul televizorului, ştiţi tasta aceea de pe telecomandă pe care scrie “mute”, la o emisiune de dezbatere pe teme politice, şi sunt cu zecile şi sutele la ordinea zilei, apoi încercaţi să ghiciţi ce spune fiecare, fie reprezentant al vreunui partid, fie analist mai mult sau mai puţin obiectiv. Deschid o paranteză: pe mine nici un deontolog nu m-a convins a fi absolut neutru, nici de stânga, nici de dreapta, iar cu oamenii politici e şi mai aiurea, ba o iau în “hăis!”, ba în “cea”, deşi măcar pe marile subiecte naţionale ar trebui să tragă toţi la acelaşi jug. Închid paranteza şi revin, luaţi-le sonorul şi priviţi-i doar cum se agită, dând din gură precum peştii în acvariu, şi încercaţi să vă închipuiţi, oare ceva din problemele noastre cotidiene, din grijile ce nu ne lasă să dormim noaptea, din stresul zilei de mâine, se regăsesc şi în vorbele lor alese cu grijă, în lozincile repetate pe unde sunt invitaţi să-şi dea cu presupusul? Desigur, când nu sunt înregistraţi fără să ştie, şi atunci îşi dau drumul la gură, jignindu-se între ei sau luându-şi electoratul la mişto, cum s-a întâmplat cu marele om politic Vanghelie sau cu supereficientul primar general Oprescu (pune-ţi dvs ghilimele unde credeţi de cuviinţă)…

Este din ce în ce mai clar că nici actualul Guvern – în fond, aproape acelaşi ca şi vechiul Guvern – nu are vreo viziune asupra scoaterii din criză a economiei. Dar cred că e pretenţios spus “viziune”, nu are nici măcar idee despre ce ar putea să facă în actualele condiţii financiar-bancare, pur şi simplu bâjbâie pe nervii şi viaţa noastră, nu ştie pe unde să scoată cămaşa şi să urnească România din groapa în care se află. Premierul ce ne fredona într-o vreme: “puşca şi cureaua lată, adio sporuri şi premieri de altădată”, pare să aibă o singură soluţie: creşterea fiscalităţii. Cu siguranţă, se vor mai găsi astfel de soluţii “salvatoare” de ieşire din criză, toate din categoria birurilor, gen taxă de viciu, de shopping, aveţi grijă şi cum respiraţi, dacă vă iese fum pe coş, şi nu ne referim la coşul zilnic, de acela oricum e jale şi amar.

Ultima strigare în materie, planul guvernamental de amenzi: 90 de milioane de euro! Pentru a fi stimulaţi să scoată bani de la patroni, portăreii vor primi în continuare procente din amenzile pe care le vor aplica. Astfel, o cotă de până la 25% din amenzile date, dar şi din impozitele restante recuperate, se pune la dispoziţia instituţiilor de control pentru premierea angajaţilor. Cum spune omul simplu, tot răul spre bine, dar numai spre binele unora, în timp ce restul se vor afunda tot mai adânc în faliment. Mai normal ar fi dacă în România s-ar introduce o taxă pe “beţia puterii”, care pe la noi chiar se dovedeşte a fi un viciu dăunător pentru toţi ceilalţi.