Mincinoşi cu atestat

admin | 2010/01/26 | 0 Comments

Un aparat care probează că "Minciuna are picioare scurte"

132 de buzoieni au fost prinşi la poligraf că nu spun adevărul

Printre ei, şi o cunoscută ghicitoare, acuzată de înşelăciune

Familiar publicului larg doar din filmele cu spioni, antrenaţi să reziste la torturi pentru a nu scăpa niscaiva secrete de stat în mâinile inamicului, în realitate aşa numitul detector de minciuni n-are nimic terifiant, pare chiar un banal scaun în care eşti invitat să te aşezi comod. Mai nou, circulă varianta că aparatul cu pricina a devenit spaima angajaţilor care îşi înşală firma, majoritatea companiilor din România testând astfel loialitatea şi corectitudinea oamenilor lor, sau că nevestele bănuite de infidelitate sau soţii aventurieri nu scapă nici ei de confruntarea cu temutul poligraf.

Realitatea este însă cu totul alta, poate mai prozaică dar sigur mai exactă, şi prea puţin din atmosfera filmelor de acţiune se regăseşte la Compartimentul Expertize, din cadrul Serviciului Criminalistic al Inspectoratului Judeţean de Poliţie, pe unde au trecut în anul 2009 pentru realizarea testării cu aparatul poligraf 167 de persoane, în 214 cazuri, pentru 132 dintre ele probându-se comportamentul simulat. A fost vorba despre suspecţi implicaţi în diverse infracţiuni, de la cele săvârşite cu violenţă precum omoruri sau loviri, bătăi la care au participat mai mulţi indivizi şi apoi n-au mai recunoscut nimic, pasând vina de la unul la altul, până la hoţi, violatori sau piromani, suspecţi în cazul aşanumitelor incendieri cu mână criminală, dar şi de martorii care au trezit suspiciuni în instanţă.

“Flacăra violet” în varianta datului în ghioc

Premierele anului trecut ar fi înmulţirea cazurilor de abuz de încredere şi fals în declaraţii, ai cărei autori nu-şi recunoşteau manevrele frauduloase, reuşindu-se probarea comportamentului lor nesincer, simulat, cu ajutorul poligrafului. O situaţie mai puţin obişnuită s-a consemnat în cazul unei cunoscute ghicitoare din Buzău, reclamată de o clientă că a înşelat-o cu farmece şi descântece pentru care a plătit bani grei şi a lăsat-o fără bijuterii, judecătorii dispunând efectuarea unei testări la detector pentru a se afla cine minte.

Despre importanţa acestor teste în derularea unei anchete sau pe parcursul procesului în instanţă, subinspectorul Emil Ioan Stegărescu, ofiţer specialist psiholog în cadrul IPJ, ne-a precizat: “Este o metodă pur ştiinţifică, biodetecţia însemnând un procedeu care respectă integral onoarea, demnitatea, integritatea fizică şi psihică a persoanei testate, valori juridice consacrate prin Constituţie. Metoda este pusă în slujba adevărului şi a justiţiei, se bazează pe prezumţia de nevinovăţie, articolul 66, Cod Penal, şi se integrează în concepţia Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului”.

Furturi, dar şi abuzuri sexuale sau crime

Aşadar, poligraful, cunoscut popular drept “detector de minciuni”, este un dispozitiv foarte complex, folosit doar de psihologi cu o vastă experienţă în acest domeniu, diferenţa dintre adevăr şi “nesinceritate” fiind foarte fină, aproape de nesesizat. Aici intră în ecuaţie dispozitivul care, în timpul întrebărilor, poate monitoriza până la cinci parametri psihofiziologici, astfel fiind descoperite cele mai mici schimbări fiziologice în momentul în care adevărul este ascuns. De notat că examinarea se face doar cu acordul celui care va fi testat şi se concretizează într-un raport de constatare tehnico-ştiinţifică, raport ce se pune la dispoziţia organelor de cercetare penală. Mai exact, exemplifică subinspectorul Stegărescu, poliţiştii, procurorii sau judecătorii, la solicitarea cărora, în diferite etape ale cercetării, se realizează expertiza ştiinţifică autorizată, nu caută neapărat o persoană mincinoasă, ci pur şi simplu verifică dacă spusele persoanei sunt adevărate sau nu. Testările la poligraf sunt cele mai utile în cazuri de furt, tâlhărie, verificarea declaraţiilor, dovedirea nevinovăţiei ori în abuzuri sexuale, dar au fost şi cazuri în care suspecţi de crimă au fost supuşi unui test cu poligraful.

(sincron: subinspector Emil Ioan Stegărescu, psiholog)

Laboratorul de la Buzău, recunoscut în Europa

Pentru amatorii de scenarii gen “Test de fidelitate”, în cadrul laboratorului poligraf al IPJ nu se pot face expertize de specialitate pentru cauze civile, nici pentru persoane fizice sau juridice, interesate de exemplu a-şi prinde soţul în flagrant delict de adulter sau vreun patron care vrea să-şi depisteze angajatul ce-l bârfeşte că se combină cu secretara. În rest, în cauzele penale, merită consemnat faptul că până şi instanţele de judecată europene recunosc expertizele criminalistice făcute în laboratoarele Poliţiei Buzău, ca urmare a acreditării acestora de către RENAR (Asociaţia de acreditare din România), privind standardele de calitate, respectiv că funcţionează într-un sistem de management, că sunt competente tehnic şi că pot să genereze rezultate valide din punct de vedere tehnic.

Dan Dinu