La Buzău, 6000 de tineri au primit sprijin de la specialişti, de la începutul anului şcolar

admin | 2010/01/15 | 0 Comments

Din ce în ce mai mulţi elevi apelează la servicii de consiliere oferite de cabinetele de psihopedagogie din şcoli. Crizele de personalitate, problemele de familie sau eşecurile sentimentale se regăsesc cel mai des printre cauzele pentru care tinerii ajung în faţa specialiştilor, în căutarea unui sprijin moral, care să-i ajute să depăşească momentele dificile.

Numai în judeţul Buzău, în perioada septembrie – decembrie 2009 au fost consiliaţi aproximativ 6000 de elevi. Cu toate că numărul acestora este în creştere, nu trebuie să ne şi îngrijoreze, explicaţia fiind una destul de simplă: numărul cabinetelor a crescut şi accesul la serviciile de consiliere este mai uşor.

Dacă elevii din mediul urban pot găsi fără dificultate un cabinet de psihopedagogie, nu acelaşi lucru este valabil şi la sate. „În rural este mare nevoie de consiliere, dar deplasarea copiilor la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogă este aproape imposibilă, iar deplasarea specialiştilor este îngreunată de lipsuri umane, materiale, financiare. Mai mult decât atât, o simplă deplasare la şcoala x, pentru copiii x, y, z nu rezolvă problema, consilierea fiind un proces continuu”, ne-a declarat profesorul psihopedagog Taisia Trica Simionescu, director CJAP Buzău.

Şcolile de la sate duc lipsă de consilieri şcolari

Puţine la număr, dar eficiente. Deşi numărul cabinetelor de psihopedagogie din şcoli este unul mic în comparaţie cu cel al tinerilor care ar avea nevoie de serviciile de consiliere, rolul lor este unul extrem de important. Motiv pentru care necesitatea înmulţirii acestora este una mai mult decât reală. În judeţul nostru avem doar de 31 de astfel de cabinete (21 în Buzău, 7 în Râmnicu Sărat, 1 – Berca, 1 – Nehoiu, 1 – Pătărlagele), deşi un ordin al Ministerului Educaţiei prevede să existe un post pentru 800 de elevi şi un post la 400 de preşcolari.

Dintre cazurile elevilor asistaţi de CJAP/CSAP Buzău în acest an şcolar, s-a constatat că frecvenţa cea mai mare o reprezintă problemele de autocunoaştere (3000), probleme de comunicare cu familia (850), probleme legate de echilibrul emoţional (500), dificultăţi de învăţare (370), de adaptare şcolară (300), tulburări de comportament (270), elevi supradotaţi (20). Consilierea de grup s-a desfăşurat pe probleme de carieră (cunoaştere, planuri de acţiune, pregătire psihologică pentru examen, economie casnică-distribuire de roluri), în special la clasele a VIII-a şi a XII-a. Alte teme abordate cu grupul au fost: dificultăţi de relaţionare, delincvenţa juvenilă, agenţii de socializare, timpul liber, prevenirea conflictelor, aptitudini morale, dezvoltare personală, familia armonioasă, agresivitatea, complexele.

Şi profesorii au apelat la serviciile de consiliere (în număr de 1500), dar majoritatea pentru a identifica noi metode de relaţionare cu elevii, pentru îndrumări metodologice şi pentru a identifica strategii optime pentru managementul clasei.

Printre cei care apelează la consiliere se regăsesc de multe ori tineri ai căror părinţi nu petrec suficient timp cu ei, iar efectele se văd de cele mai multe ori la nivel emoţional. De aceea, părinţii sunt chemaţi să ia parte la procesul de consiliere. „Implicarea familiei diferă de la caz la caz. Sunt situaţii în care lucrăm numai cu părinţii pentru o consiliere de suport, situaţii când lucrăm cu toată familia (părinţi, bunici, copii), dar şi situaţii când deşi ar fi utilă prezenţa familiei alături de copil în cadrul consilierii, aceasta este <prea ocupată>. Avem părinţi care spun <nu este momentul acum>, uitând că viaţa noastră se desfăşoară <acum şi aici>”, ne-a declarat Taisia Trica Simionescu, director CJAP Buzău.

Alina Buduianu