Dobânzile se consolidează la o singură cifră pe piaţa interbancară
Dobânzile pe piaţa interbancară se consolidează la niveluri de o singură cifră, inclusiv pentru perioadele lungi, de până la un an, în condiţiile în care BNR se asigură că băncile au suficienţi lei la dispoziţie.
Băncile îşi oferă acum credite între ele pentru o zi cu dobânzi de doar 7%, în timp ce pentru plasamentele pe perioade de peste şase luni dobânda urca peste 9,5% pe an, însă fără să depăşească nivelul de 10% pe an.
“Trendul de scădere a dobânzilor s-a conturat destul de clar. Ce a făcut BNR arată că nu mai vrea să existe acea decuplare între ratele din piaţă şi rata de politică monetară. Credibilitatea băncii centrale este ştirbită dacă ai într-o zi dobânzi de 4% pe an, iar în ziua următoare sar la 12% pe an. Ce se întâmplă acum este absolut normal”, spune Otilia Ciotau, economistul-şef al Piraeus Bank.
BNR a făcut licitaţii chiar şi cu o frecvenţă zilnică pentru a se asigura că băncile au la dispoziţie suficienţi lei astfel încât dobânzile pe piaţă să nu se mai îndepărteze de rata sa de politica monetară.
În plus, pe 24 iulie devine efectivă măsura prin care BNR reduce rezervele minime pe care băncile trebuie să le constituie, măsura prin care vor fi eliberate peste două miliarde de euro. Lichiditatea suplimentară, atât în lei, cât şi în valută, ar trebui să consolideze tendinţa de scădere a dobânzilor.
Din octombrie anul trecut, când criza a lovit din plin România, BNR a oferit băncilor credite de refinanţare prin operaţiuni repo cu maturitatea de o lună în valoare de peste 47 de miliarde de lei. În prezent, cantitatea de lei injectată de BNR în piaţă prin aceste operaţiuni depăşeşte 19 miliarde de lei, în condiţiile în care banca centrală derulează periodic operaţiuni de refinanţare a băncilor.
În ultimele două zile, BNR a intervenit însă din nou, după o pauză de trei luni, pentru a absorbi cantitatea de lei în exces care apăruse pe piaţă. “Cresterea cantităţii de lei arată că deşi Ministerul Finanţelor atrage mulţi bani, face şi cheltuieli, iar sumele se întorc în economie”, spune Ciotau.
Totuşi, nu se poate vorbi de un exces semnificativ de lei în piaţă, în condiţiile în care BNR a atras săptămâna aceasta doar 219 milioane de lei de la nouă bănci comerciale în cadrul unei operaţiuni reverse repo, cu scadenţa pe 17 iulie. BNR atrăsese la sfârşitul săptămânii trecute 1,96 miliarde de lei de la bănci printr-o operaţiune similară, care ajunge însă la scadenţa pe 24 iulie, respectiv în prima zi a următoarei perioade de rezervă şi cu o zi înainte de termenul limită până la care companiile trebuie să facă plăţile de taxe şi impozite către stat.
BNR a utilizat şi pentru operaţiunile de absorbţie de lei dobânda sa cheie, de 9% pe an, la care oferă şi credite de refinanţare băncilor.
Scăderea pronunţată a dobânzilor din ultimele zile a apărut şi în condiţiile în care se apropie finalul perioadei curente de constituire a rezervelor minime, iar dealerii constată acum că au mai mulţi lei decât au nevoie.
Ciotau spune că perioada de vară a adus o scădere a volumelor tranzacţionate pe piaţa monetară, condiţii în care fluctuaţiile de dobândă sunt mai accentuate. Până la începutul săptămânii trecute dobânzile – inclusiv pentru plasamentele pe perioade foarte scurte – se aflau în apropierea ratei cheie a BNR.
Eforturile BNR de asigurare de lichidităţi pe piaţă nu s-au văzut însă într-o scădere semnificativă a costurilor la care companiile şi populaţia se pot împrumută, băncile preferând să plaseze banii în titluri de stat. La sfârşitul lui mai, băncile aveau în portofoliu finanţări acordate statului de 28 de miliarde de lei (6,7 miliarde de euro), potrivit datelor BNR.
În aceste condiţii, creditul privat este de la începutul anului pe o pantă descendentă. Bancherii rămân încă reticenţi faţă de creditarea companiilor, în condiţiile în care perspectivele economice rămân pesimiste, ceea ce face ca şi riscul nerambursării banilor să fie important.
Articole pe aceasi tema:
Category: Economie

