Misterele taxei pe consum

admin | 2009/07/03 | 0 Comments

tva

Încasările la buget aferente TVA reprezintă un sfert din totalul veniturilor bugetare din România. O creştere a taxei pe consum cu un punct procentual ar aduce, scriptic, echivalentul a maximum 0,4% din PIB la veniturile totale.
De aceea, este de înţeles tentaţia autorităţilor fiscale de mărire a TVA, în condiţiile în care se urmăreşte creşterea rapidă a veniturilor la buget. Extinderea alarmantă a garanţiilor guvernamentale pentru tot felul de programe cu beneficii incerte pentru economie şi risc crescut pe termen mediu ar putea aduce în discuţie serios această ipoteză.
Însă eventuala implementare a unei asemenea alternative în momentul de faţă ar fi o eroare de politică economică, având implicaţii serioase asupra creşterii economice în viitorul apropiat. Există o serie de argumente în sprijinul acestei afirmaţii.
În primul rând, starea precară a economiei României necesită o relaxare a politicilor economice. Decizia BNR din 30 iunie, de scădere a ratei dobânzii şi a nivelului ratelor minime obligatorii, reprezintă un pas important în această direcţie. Chiar dacă pentru politica fiscală există mai puţină libertate de manevră, o potenţială întărire a acesteia ar fi total contraproductivă.

Creşterea TVA adânceşte criza

Istoria abundă de exemple în care creşterea TVA, aplicată în contextul existenţei unei crize financiare, a adâncit în fapt contracţia economică. Un articol recent (Meza, Felipe – “Financial Crisis, Fiscal Policy, and the 1995 GDP Contraction in Mexico”, Journal of Money, Credit and Banking, Septembrie 2008) documentează efectele unei astfel de măsuri în cazul Mexicului, în timpul crizei din 1995. Confruntat cu scăderea veniturilor la buget, guvernul mexican a crescut TVA de la 10% la 15%. Efectul a fost adâncirea crizei economice, PIB‑ul Mexicului contractându-se cu 20% mai mult decât în cazul în care TVA ar fi rămas nemodificat.
Asemenea efecte sunt normale în condiţii de criză financiară, deoarece deciziile de consum-economisire ale oamenilor sunt oricum deja puternic afectate de criză. În cazul României, restrângerea consumului privat şi creşterea ratei economisirii sunt procese în curs de ajustare. O creştere a TVA în acest moment ar restricţiona consumul mai mult decât ar fi de dorit. Mai mult, ca urmare a acestui efect, şi încasările la buget din TVA vor fi mai reduse decât cele calculate “scriptic”.
În al doilea rând, nivelul taxei pe consum poate fi o armă redutabilă pentru companiile autohtone care exportă în UE. Un nivel al TVA mai redus generează o marjă de competitivitate importantă în favoarea firmelor autohtone, deoarece se creează premisele ca preţul produselor la export să fie mai mic decât cel al competitorilor din alte ţări din UE, unde nivelul TVA este mai ridicat.
Limitele între care nivelul TVA poate fi variat în UE sunt între 15% şi 25%, iar rata curentă de 19% din România încă poate fi considerată competitivă.
Odată ce economia va atinge din nou un ritm de creştere ridicat, s-ar putea lua în calcul varianta modificării structurii veniturilor bugetare. În această situaţie, creşterea taxei pe consum ar putea fi o alternativă, dacă s-ar aplica concomitent cu reducerea impozitelor pe venit şi profit. Taxarea consumului şi creşterea venitului disponibil vor încuraja economisirea, într-un moment potrivit al ciclului economic.
Isărescu e împotriva creşterii impozitelor
Majorarea TVA poate să producă un şoc inflaţionist, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a anunţat că este împotriva unor creşteri a impozitelor importante, care nu ar aduce venituri suplimentare, ci, dimpotrivă, ar accentua scăderea încasărilor bugetare.
“În asemenea momente, chiar discutarea unei asemenea idei mi se pare neavenită. Nu faceţi decât să confuzionaţi şi mai mult o societate şi o economie debusolate. Apare câte o trăsnaie pe care o discutăm. Nu se justifică, în condiţiile actuale, nici măcar o majorare de impozit mare”, a spus Isărescu. El a mai precizat că un impozit mai mare pe o bază de impozitare mai mică va avea efecte negative.