De Ziua Drapelului Naţional

La steagul de luptă al dorobanţilor râmniceni

Regimentele 8 Dorobanţi Buzău şi 9 Dorobanţi Râmnicu Sărat au participat la campania 1877-1878, sigilând cu jertfele lor actul de independenţă naţională al ţării. Doi ofiţeri şi 71 de soldaţi râmniceni au reprezentat jertfa de pe câmpurile de luptă de la Griviţa, Smârdan şi Vidin. Pentru bravura lor de la sud de Dunăre, comandantul unităţii râmnicene, locotenent-colonelul Nicolae Holban, a fost distins cu decoraţia “Virtutea Militară”, iar drapelul regimentului a primit, din partea prinţului Carol, viitorul rege (1881), Ordinul “Steaua României”.

Ordinul «Mihai Viteazul»

Războiul pentru întregirea naţională, 1916-1918, a primit, din partea aceluiaşi regiment râmnicean, mult mai mari sacrificii şi probe de vitejie, oglindite în citările pe ordine de zi, decoraţiile şi medaliile decernate pe toate fronturile succesive ce au stat la temelia realizării României Mari. Cea mai mare decoraţie de război românească, instituită în toamna anului 1916, Ordinul “Mihai Viteazul”, a fost conferită locotenenţilor Stănilă P. Nicolae, la 7.10.1916, pentru vitejia dovedită în luptele din Dobrogea, şi lui Bratosin Gheorghe, distins, în iulie 1917, în înfruntările de la Movileni şi Doaga, unde va fi şi rănit, ambii din 9 Dorobanţi (Eugen Ichim, «Ordinul militar de război “Mihai Viteazul”», Editura «Modelism & Jertfa», 2000, p. 53; 67).
Acelaşi înalt ordin a fost conferit şi drapelului de luptă al regimentului din Râmnicu Sărat, chestiune probată de documentele arhivelor militare. La sfârşitul greu încercatului an 1917, marcat de bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, generalul Alexandru Averescu, în mesajul către combatanţii armatei sale, consemna: «Cu un avânt care a înscris pentru vecie în istoria neamului o pagină glorioasă, v-aţi aruncat în luptă, măsurându-vă cu trupe încercate ale unei armate din cele mai puternice din lume, şi aţi împodobit drapelele voastre cu laurii biruinţei. Aţi făcut prizonieri, aţi eliberat sate, aţi luat bogată pradă de războiu, aţi avut adevărata victorie! (Scut pentru ţară. 1916-1996. Opt decenii de la înfiinţarea Armatei a 2-a române», ediţie coordonată de lt.-col. Dimitrie Rusu, Buzău, f.e.,1996, p.240.).

«Ai nemuririi nimbi»

Scriitorul şi publicistul mizilean George Ranetti (1873- 1928?), umorist de o anume vigoare şi notorietate, director al revistei bucureştene “Furnica”, admirator şi prieten al lui Caragiale, refugiat, în 1916, la Iaşi, va colabora la revista Marelui Cartier General român, “România” şi va edita el însuşi o revistă, Greierele”, cu intenţia de a mai aduce un surâs pe feţele combatanţilor de pe frontul de la porţile Moldovei. După aşezarea ţării în temeliile sale istorice, va aduna o parte din recolta lirică a anilor de restrişte naţională în volumul «D’atunci şi d’acolo» (Editura Literară a Casei Şcoalelor, 1921). În sumarul acestuia, se află versuri dedicate victoriei de la Mărăşti, al cărei arhitect a fost generalul Alexandru Averescu, patronul spiritual al actualului Corp Operaţional Întrunit Buzău, de unde selectăm ecoul generat de acea ofensivă de proporţii a românilor: «Voi n-aţi văzut – vă plâng sărmanii -/ P’ai noştri’n lupta din Mărăşti:/ Ne-am răzbunat de Bucureşti,/ De tot ce ne-au furat Germanii». Purtând încă emoţia celui ce a fost fericitul martor al unor momente istorice, Ranetti evocă una din ceremoniile de decernare a celui mai prestigios ordin militar de război, pentru drapelul Regimentului 9 Dorobanţi Râmnicu Sărat; în poezia “Zdreanţa glorioasă”, intuindu-i valoarea istorică şi morală: «Ca printr-o vrajă mi-am uitat,/ Durerea şi necazu’/ În clipa când am salutat/ Drapelul ce-a fost decorat/ Eri cu “Mihai Viteazu”.// (…) Şi n-ai vrea zdreanţa ta s-o schimbi/ Scump Regimente 9,/ Că’ci poart’ ai nemuririi nimbi,/ Şi mândru mâine o s-o plimbi/ Prin România Nouă!»
În cel de al doilea război mondial, regimentul râmnicean a înscris alte noi pagini de glorie în cartea sa de onoare, consemnate de reporterul de front şi gazetarul buzoian George Pâslaru, în paginile volumului “Drumuri de sânge în Basarabia”, volum ce a avut două ediţii, căzute, ambele, victimă bibliocidului ce a urmat în urma ocupaţiei sovietice. Onorul la tricolor include şi aceste semne de sacrificiu, de carte şi de arhivă.

Articole pe aceasi tema:

• Nu exista articole pe aceasi tema

Tags: De Ziua Drapelului Naţional

Category: Galerie Foto, Social